Toate articolele scrise de Limba

O colectie de conceptii gresite despre limba germana – V

Continuarea despre conceptiile tipice gresite facute de multe persoane care studiaza limba germana. Din motive metodologice va prezentam doar exemplele de utilizare corecta a cuvantului in imagini.

Partile anterioare ale acestei colectii aici: [1], [2], [3], [4].

1. «Gift» in limba germana nu este deloc un cadou.

Multi din cei care studiaza limba germana, impovarati deja de cunoasterea limbii engleze, tind sa foloseasca cuvantul -das Gift, care in limba germana inseamna -„otravă”, cu sensul -„dar”, creand involuntar un joc de cuvinte interesant. Pentru a evita neintelegerile, trebuie sa memorati: pentru sensul „dar” in limba germana se foloseste cuvantul -das Geschenk.

2. Acordati o atentie deosebita acestui «der Name».

La cazul dativ si acuzativ el are terminatia «-n», iar la cazul genitiv «-ns».

3. Este util de stiut, ca pronumele «man» (om) in cazuri indirecte are formele «einem» (Dat) si «einen» (Akk)

4. Multi vorbitori de alte limbi folosesc adesea verbul cu semnificatia „a planui” verbul asemanator german «planieren».

Fiti vigilenti, acesta este unul dintre „prietenii mincinosi ai unui traducator”. In germana acest verb inseamna – «planieren» (nivelare).

5. Verbul «konsultieren» in limba germana are un sens complet diferit fata de alte limbi.

greseli frecvente

O colectie de conceptii gresite despre limba germana IV

Continuam si astazi sa vorbim despre conceptiile tipice gresite facute de multe persoane care studiaza limba germana.

Din motive metodologice, variantele cu erori nu vor fi publicate, iar exemplele de utilizare corecta a cuvantului sunt oferite in imaginile din articol, unul in partea de sus si unul la finalul articolului.

Partile anterioare ale acestei colectii aici: [1], [2], [3].

1. Verbul englezesc „to mean” adesea ii pune in incurcatura pe studentii limbii germane. In limba germana verbul –MEINEN are sensul „a presupune, a avea in minte, a insemna”, dar cand vrei sa spui „inseamna” ar trebui folosit verbul –bedeuten.

2. Verbul „a rade” si „a zambi” in limba germana suna similar. Nu confundati!

3. Fiti vigilenti, cand presupuneti prin „organ” un instrument muzical.

4. Heutzutage / heute / heutig

„Heutzutage” – «Azi“ – un adverb, care nu este niciodata adjectiv sau substantiv, este utilizat in principal pentru a se referi la situatia actuala din acest moment, poate fi usor schimbat pe adverbul „heute” fara a dauna stilului textului. Procesul invers, nu este intotdeauna posibil. Utilizati mai des adverbul „heute”, si veti fi rasplatiti. Adjectivul „heutig” pentru asta si este adjectiv, pentru ca sa-l puteti modifica dupa gen, caz si numar.

5. Despre ceasuri si ceasuri

Trebuie retinut faptul ca cuvantul -die Uhr este utilizat in sensul „ceasului” (de perete, de mana etc.) sau pentru a indica timpul exact. Pentru a dindica durata unui proces oarecare, se foloseste cuvantul -die Stunde.

Germana-incepatori

4 reguli de aur pentru utilizarea ss si ß

Litera <ß> [escet] este folosita in prezent doar in limba germana! Iata o astfel de litera unica. Multi insa o confunda cu litera <ss>, desi nu sunt echivalente. Pe langa toate acestea, relativ recent in Germania, a fost adoptata o reforma ortografica, care i-a incurcat si mai mult pe toti.

Si pentru a intelege cand se foloseste <ß> si cand <ss>, am pregatit pentru voi 4 reguli simple:

1. Dupa o vocala scurta se scrie „ss

Das Fass war nass nach der Fahrt im Fluss.
Ich wusste, dass du ihn geküsst hast, obwohl du ihn gehasst hast.
Jeder musste seinen Pass vorzeigen.
Nur keinen Stress!
Ich wüsste gern, wie das passiert ist.
Das Schloss war offen.
Er schoss auf Massen von Gösseln aus Rumänien.

2. După o vocala lunga se scrie „ß

Das große Floß trieb träge dahin.
Das Maß ist voll, der Spaß vorbei.
Ich vergaß, ihn zu grüßen.
Je größer das Verbot, desto süßer das Verlangen.
Im Schoß der Familie, zu Fuß über die Straße.
Schließlich und endlich fließt alles in den Orkus.

3. Dupa o succesiune de doua sunete vocalice (diftong*) se scrie „ß

* Sunetele cu doua vocale (diftongi) sunt , <äu>, si .

Ich weiß von nichts.
Er war außer sich vor Wut.
Er äußerte einen scheußlichen Wunsch.
„Reißen Sie sich zusammen!”, befahl der preußische Offizier.
Mit schweißnassen Haaren soll man nicht nach draußen gehen.

Desigur, ca in orice regula exista si exceptii – de exemplu, Beweis, Nachweis, etc.

4. Când scriem cu majuscule, folosim mereu „ss

ACHTUNG! SCHIESSÜBUNGSGELÄNDE!
PREUSSISCHES MUSEUM
VORSICHT BEIM ÖFFNEN DES REISSVERSCHLUSSES
FUSSGÄNGER STRASSENSEITE WECHSELN!

+ MEMORATI! Foarte adesea, „dass” este scrisa numai cu <ss> !