In articolul precedent am vorbit despre expresia „imi place” cand se refera la activitati si produse alimentare. Dar nou ne mai plac oamenii, obiectele, etc. Aici intra in joc unul dintre cele mai versatile si confortabile verbe cu sensul „ne place” – gefallen. Si vom vorbi despre asta in detaliu.

In primul rand verbul –gefallen este folosit pentru aproape orice (cu exceptia actiunilor): „imi place aceasta carte”, „imi place acest oras „, „Imi place de tine”, si chiar „imi place aceasta supa”.

In al doilea rand, –gefallen este un verb puternic cu o vocala variabila in radacina si se afla in acelasi grup cu verbul – fallen. Iata formele verbului:

In practica, din formele prezentate mai sus ale verbului, avem nevoie doar de trei:

du – gefällst / er, sie, es – gefällt / sie – gefallen.

Acest lucru este foarte important, anume la acest verb incepatorii fac cele mai multe greseli.

Obiectului sau subiectulului pe care tu sau altcineva il place va fi subiecturl, iar verbul se conjuga dupa gen si numar, iar cel cui ii place se va afla la cazul dativ. Comparati exemplele cu atentie:

Verbul -geffallen il putem folosi daca ne place de cineva:

Du gefällst mir – Tu imi placi mie
Er gefällt ihr – El ii place ei

Prin asta verbul nu poarta nici un sens ascuns si, in cazul cand ii place ceva, demonstreaza aceasta afectiune fata de ceva.

MEMORARE! –gefallen – este universal.

In plus, puteti spune „imi place” cu verbul -mögen, despre care am discutat in prima parte a articolului, vorbind despre alimente.

Ich mag Musik – imi place muzica
Ich mag es nicht, dass sie ein Piersing hat – nu-mi place ca ea are piercing
Ich mag es fernzusehen – imi place sa privesc televizorul

Putem folosi, de asemenea, -mögen atunci cand vorbim despre cineva, iar acesta este la akuzativ.

Ich mag dich – imi place de tine
Sie mag ihn – ei ii place de el
Du magst sie nicht – Tie nu-ti place de ea / Tu nu poti s-o suporti

(!) Cu privire la oameni exista o ceva subtil. In general, nimic nu pare deosebit, dar in unele contexte poate exista un sens dublu. In anumite situatii -„Ich mag dich” are sensul „de a place moral si fizic”, iar linia de granita este subtire. Astfel le spun des barbatii femeilor si oamenilor cand inca nu sunt pregatiti sa spuna „Ich liebe dich”. Adica, expresia poate fi perceputa ca o dorinta pentru relatii mai stranse. DAR, daca pastrati intonatia corecta, atunci veti fi inteles corect.

Iata si am ajuns treptat la verbul -lieben – a iubi. Daca ne place foarte mult ceva, atunci ne place. Verbul este, de asemenea, este universal in felul sau, el poate fi aplicat fata de tot ceea ce va place foarte mult:

– la actiune (constructia: lieben + zu Inf.)

Ich liebe fern zu sehen – Imi place sa privesc la televizor

– la obiecte si subiecte (constructia: lieben + akk)

Ich liebe mein Haus – imi place casa mea
Er liebt diese Stadt – ii place acest oraa

– la oameni si animale (constructia: lieben + akk)

Sie liebt die Mutter – ea o iubeste pe mama
Wir lieben unsere Katze – noi iubim pisica noastra

Si lista noastra se inchee cu -haben + gern (gernhaben) – a placea, a fi pe gust.

Gernhaben = mögen in toate manifestarile sale. Este un verb cu prefix separabil, in timp ce –haben se conguga, iar prefixul –gern isi ia locul la sfarsitul propozitiei. Iata cateva exemple:

Ich mag Pizza = Ich habe Pizza gern
Er mag diese Stadt = Er hat diese Stadt gern
Ich mag dich = Ich habe dich gern
Du magst sie nicht = Du hast sie nicht gern

Limba germana este una dintre limbile cele mai expresive din Europa. Treaba nu sta in intonatie, pentru ca poate parea pentru multi plictisitoare sau prea logica, ci an modurile de exprimare a actiunilor.

Limba germana este limba imaginilor. Cand un neamt spune un cuvant, el vede actiunea sau imaginea care se naste din aceasta actiune. Acesta este motivul pentru care limba germana are atat de mult verbe logice si atasamente semantice complementare, motiv pentru care verbului „a primi” ii corespund 10 verbe germane de la „a primi vizitatori“ si pana la „primi medicamente“.

Dar astazi vom vorbi despre expresia sentimentelor, si anume despre cum sa spuneti cand va place ceva.

Variante – o multime! Si trebuie sa alegeti varianta concreta pornind de la faptul ce (sau, poate, cine) va place. Daca studiati limba de mult timp, atunci va este mai usor sa va exprimati atitutidea, dar pentru incepatori, este util sa invete despre cateva situatii comune.

Ne place sa facem ceva!

1. Pentru a accentua pasiunea pentru actiune, trebuie sa utilizati constructia: Verb + gern(e). Verbul desigur se conjuga, iar gern (e) este plasat la sfarsitul propozitiei. Gern(e) se traduce „cu placere”, ceea sporeste sensul pozitiv.

Ich schwimme gern – Mie imi place sa inot / Eu inot cu placere
Er reist gerne – Lui ii place sa calatoreasca / El calatoreste cu placere
Lesen Sie gerne? – Voua va place sa cititi / Voi cititi cu placere?

Pentru memorare! Vanatorul vaneaza cu placere (memorati ca impreuna cu actiunea este folosit –gern)

Ne place sa mancam ceva!

2. Daca vorbim despre mancarea preferata, atunci in majoritatea cazurilor se foloseste verbul -mögen. De fapt, acesta este un verb modal si el are multe semnificatii diferite, dar trebuie sa memoram: la alimente si bauturi il folosim!

Aici sunt formele sale la prezent:

Ich mag Pizza – Mie imi place pizza / eu iubesc pizza
Magst du Kaffee? – Tie iti place cafeaua?” / tu iubesti cafeaua?
Sie mögen diese Speise nicht – Lor nu le place acest fel de mancare.

Asa cum se poate observa din exemple, folosind verbul -mögen, noi vorbim despre ceva comun, intrat in obisnuinta, despre ceva „in principiu”. Imi place pizza (practic, in general). Tie iti place cafeaua? (in general, va place sa beti cafea?), etc. Adica noi vorbim despre fapte bine stabilite.

Daca vrem sa exprimam o anumita atitudine fata de un anumit fel de mancare pe care il mananci, atunci – trebuie sa specificati anume felul de mancare, la care se adauga articolul hotarat sau, pronumele demonstrativ (acest lucru, acela, aceasta si etc.)

Ich mag die / diese Pizza – Mie imi place aceasta pizza
Magst du den / diesen Kaffee? – Tie iti place cafeaua asta?

3. Dar si mai bine (mai expresiv si frumos) seste utilizarea verbului –schmecken ( „dupa gustul, a avea gust), la fel fara a uita despre produsele alimentare si bauturi.

Das schmeckt gut – Este delicios.
Wie schmeckt Ihnen der Wein? – Cum va place vinul? Va place vinul? (un anumit vin)
Die Suppe schmeckt mir – Imi place supa (o anumita supa) / Supa este delicioasa.

Fiti atenti la faptul ca „voi” si „mie” – sunt la cazul dativ.

Pentru cei lenosi si incepatori: Daca va este greu de inteles varietatea mijloacelor de exprimare a preferintelor culinare, puteti simplifica problema, folosind structura din alineatul 1, dupa cum urmeaza: Eu mananc … cu placere.

Ich mag Pizza = Ich esse Pizza gern.
Magst du Kaffe? = Trinkst du Kaffee gerne?
Sie mögen diese Speise nicht = Nu esen diese Speise nicht

Acest lucru nu contrazice gramatica, dar este cu mult mai saraca in expresii, are nuante mai simple, astfel in timp, este totusi recomandabil de a invata toate optiunile.

In a doua parte a acestui articol, vom discuta despre utilizarea verbelor -gefallen, -lieben, legaturile -gern + haben si despre multe si interesante. Ramaneti cu noi si urmariti noutatile!

Verbul Lassen se refera prin functia sa la verbele modale (deoarece poate forma un singur verb cu orice alt verb semantic), dar nu dupa forma. Insa independentul verb semantic –wissen (a sti) se conjuga (formeaza forme personale) ca unul modal:

wissen (weiß)
ich, er (sie, es) weiß. wir, sie, Sie wissen.
du weißt.
ihr wisst.

Atrageti atenita, de asemenea, la faptul ca, in limba germana sunt doua verbea -a sti – Wissen si Kennen:
Ich weiß das. – Eu stiu asta.
Ich kenne den Herrn (ihn). – Eu il cunosc pe acest domn (el), sunt cunoscut cu el.

Diferenta dupa semnificatie este, in primul rand, ca verbul -kennen are o conotatie de a fi cunoscut. In al doilea rand, -kennen presupune cunosterea a ceva din experienta personala, nemijlocit, iar wissen inseamna cunostinte obtinute prin alte moduri, in mod indirect, de exemplu, din carti:

Ich weiß den Weg. – Eu stiu acest drum. (Eu m-am uitat la el pe harta).
Ich kenne den Weg. – Eu stiu acest drum. (Am fost aici mai inainte.)

Exista un semn convenabil pentru a nu confunda aceste verbe: daca din fuga dati de inteles ca stiti (eu stiu … + numele obiectului), cel este mai des folosit verbul -kennen, dar in cazul in care o spuneti cu pauza, cu cuvinte introductive, cu un fel de ezitare (eu stiu ca … stiu unde … stiu cand … etc.) atunci se foloseste verbul -wissen.

Sie kennt das Haus. – Ea stie (ea cunoaste) casa asta.
Sie weiß, wo das Haus ist. – Ea stie unde este casa asta.

A sti despre …, de asemenea, corespunde lui –wissen, dar nu –kennen (dupa care exista, de obicei, numele obiectului, fara prepozitie). Comparati:
Ich kenne diese Firma. – Eu stiu compania asta.
Wissen Sie etwas über diese Firma? – Voi stiti ceva despre aceasta companie?

Wissen poate fi utilizat si in sensul de a putea, a fi capabil de, a fi in masura sa – ca sinonimul lui -können:
Er weiß über dieses Ereignis zu berichten. – El poate (literalmente: stie) sa spuna, sa spuna despre acest eveniment. = Er kann über dieses Ereignis berichten.