In articolul precedent am analizat detaliat constructia: lieben + Akkusativ si lieb haben + Akkusativ

Dar credeti ca e asa usor cu dragostea? Ca si in viata reala si in gramatica dragostea este mai complicata decat am dori noi! Astazi vom lamuri constructia:

lieben + Akkusativ, mögen + Akkusativ si gernhaben + Akkusativ

Acum sa vedem diferența dintre verbele „lieben”, „mögen” si „gernhaben”. Din articolul precedent am inteles ca folosim verbul „lieben” numai atunci cand vrem sa transmitem cel mai inalt sentiment de iubire, afecțiune, atitudine reverenta fața de cineva sau ceva. Prin urmare, in fraze precum „Imi place berea germana” sau „Nu-mi plac legumele”, in care impartasim sentimentele noastre de simpatie, gust sau preferințe estetice, germanii nu vor folosi niciodata verbul „lieben”. In aceste scopuri, ei au un verb modal „mögen”, unul dintre sensurile caruia este tocmai acela de a transmite simpatie, dorința, inclinație, dependența, dragoste pentru ceva. Dupa verbul „mögen” obiectul este intotdeauna la cazul acuzativ (Akkusativ). Pentru a ințelege mai usor daca este posibil sa folosesti „mögen” intr-o propoziție, folositi sinonimul sau „etwas gern essen” („cu placere, a iubi sa mananci ceva”) sau „etwas gern tun” („a place sa faci ceva” ). Daca puteți spune aceste sinonime intr-o propoziție, atunci puteți folosi cu siguranța verbul „mögen”. De exemplu:

Ich mag kein Gemüse (esse nicht gern). – Nu-mi plac legumele, (Nu-mi place sa mananc, le mananc fara placere).

Ich mag (trinke gern) deutsches Bier. – Imi place (Imi place sa beau, beau cu placere) berea germana.

Ich mag (höre gern) klassische Musik. – Iubesc (Imi place sa ascult, ascult cu placere) muzica clasica.

Ich mag sie. – Am un sentiment de simpatie pentru ea.

Ve-ti intreba: „As putea folosi atat verbul„ mögen ”, cat si infinitivul (forma infinitiva a verbului) in propoziție, spunand„ Ich mag kein Gemüsse essen ”,„ Ich mag deutsches Bier trinken ”,„ Ich mag klassische Musik hören ” ? ” Da, gramatical este posibil. Dar de fapt germanii nu spun asa. Ei folosesc fie construcția „verb + gern” („fac ceva cu placere = iubesc sa faca ceva), fie pur si simplu verbul modal „mögen + substantivul la acuzativ (Akkusativ) ”. De exemplu:

Ich mag kein Gemüse sau Ich esse Gemüse nicht gern. – Nu-mi plac legumele (Nu-mi place sa mananc, le mananc fara placere).

Ich mag deutsches Bier sau Ich trinke deutsches Bier gern. – Imi place (Imi place sa beau, beau cu placere) berea germana.

Ich mag klassische Musik sau Ich höre klassische Musik gern. – Iubesc (Imi place sa ascult, ascult cu placere) muzica clasica.

Acum sa analizam verbul „gernhaben”. De fapt, este sinonim cu verbul „mögen” care inseamna a simți simpatie, inclinație, slabiciune, preferința pentru cineva sau ceva. Dar verbul „mögen” este folosit de germani mult mai des. De exemplu,

Er hat sie gern. – Are un sentiment de simpatie pentru ea.

Fiecare dintre aceste verbe poate fi folosit cu pronumele reflexiv „sich” in sensul „a se iubi reciproc”.

Sie lieben sich (mögen sich = haben sich gern). – Ei se iubesc.

VA URMA

Care este diferenta dintre „a iubi” si „imi place„, sau mai pe larg – diferenta dintre: “lieben”, “lieb haben”, “mögen”, “etwas / jemanden gernhaben”, “gefallen”, “lieben, etwas zu tun” si “etwas gern tun”gern tun”?

Fiecare dintre noi care a inceput sa invete limba germana, cu siguranta a trebuit sa se gandeasca la un moment dat: „Hmm …. Daca vreau sa spun ca„ Imi place inghetata ”sau„ Imi iubesc familia ”,„Iubesc sa merg cu bicicleta ”sau „Imi place sa merg cu bicicleta”, „Nu-mi place berea, dar iubesc muntii”, „Imi iubesc fratele” sau „Imi iubesc sotul (sotia)”, ce verb ar trebui sa folosesc in acest caz? Totul pare simplu atunci cand cuvintele „a iubi” si „a place” apar in limba romana. Exista o diferenta mai clar intre verbele „lieben” si „gefallen”, care se traduc respectiv prin „a iubi” si „a placea”. Dar ce se intampla cu nuantele dintre „lieben” si „lieb haben”, „lieben” si „mögen”, „lieben” si „gernhaben”, „lieben, etwas zu tun” si „etwas gern tun”? Sa ne lamurim astazi aici.

lieben + Akkusativ si lieb haben + Akkusativ

Folosim verbul „lieben”, adica „a iubi pe cineva sau ceva”, in limba germana atunci cand vorbim despre cea mai inalta manifestare a sentimentului de dragoste si a atitudinii reverente. Mai mult, verbul „lieben” poate fi folosit atat in relatie cu oamenii, cat si in raport cu animale, tari, orase, peisaje, lucruri obisnuite, fata de care avem o atitudine reverenta, sentiment anxios de dragoste, cel mai inalt grad de afectiune sau slabiciune. De exemplu, folosim verbul „lieben” atunci cand spunem ca „ne iubim familia” sau „ne iubim patria”, „iubim adevarul”, „iubim dreptatea”, „iubim viata”, „iubim hainele scumpe sau mancarea buna”. Dupa verbul „lieben”, substantivul, adjectivul sau pronumele vin intotdeauna la cazul acuzativ (Akkusativ). De exemplu:

Ich liebe meine Kinder. – Imi iubesc copiii.

Ich liebe meine Heimat. – Imi iubesc patria.

Ich liebe die Berge. – Ador muntii.

Ich liebe das Leben. – Iubesc viata.

Ich liebe teuere Autos. – Ador masinile scumpe.

Ich liebe gutes Essen. – Imi place mancarea buna.

Iata o intrebare interesanta. Cum spui: „Imi iubesc sotul (sotia)” si „Imi iubesc fratele (sora)”? Va fi folosit in toate aceste cazuri verbul „lieben”? De fapt, germanii au un alt verb foarte bun – „lieb haben” sau „liebhaben”, care se traduce si prin „a iubi pe cineva”, este folosit doar in raport cu oamenii si necesita dupa sine o adaugire la acuzativ (Akkusativ). Ambele grafii ale infinitivului (forma nehotarata a verbului) sunt egale, dar mai des le veti gasi in ortografie separate. Practic, nu conteaza pentru noi daca „lieb” este scris cu infinitiv sau separat. Adjectivul „lieb” va fi tot la sfarsitul propozitiei: „Ich habe ihn sehr lieb” – „Eu il iubesc foarte mult”. Pentru a intelege constructia, traducerea literala va suna – „Eu il am foarte iubit”. Sunteti gata sa raspundeti la intrebarea de mai sus?

Corect, in expresia „Il iubesc pe sotul meu (sotia mea)” vom folosi verbul „lieben” – „Ich liebe meinen Mann (meine Frau)”, deoarece, folosindu-l, ii comunicam interlocutorului clar despre sentimentul nostru de iubire, afectiune, cel mai inalt sentiment emotional in raport cu aceasta persoana. Dar in expresia „Il iubesc fratele meu (sora mea)”, germanii sunt mai dispusi sa foloseasca verbul „lieb haben” – „Ich habe meinen Bruder (meine Schwester lieb)”. Se pare ca verbul „lieben” poate fi folosit pentru a exprima sentimente de dragoste pentru cei dragi, de exemplu, ca in exemplul de mai sus „Ich liebe meine Kinder”. Dar germanii prefera sa faca distinctia intre acest sentiment de dragoste si sa foloseasca verbul „lieben” in principal in legatura cu sotul / sotia, partenerul sau partenera de viata. Dar, pentru a spune despre dragostea fata de parinti, copii, frati / surori, rude si prieteni, acestia au un verb mai neutru „lieb haben”. Prin urmare, atunci cand va marturisiti dragostea prietenei voastre germane / iubitului german, nu gresiti alegeti verbul corect. Care? Desigur, „lieben” este „Ich liebe Dich”. Si cand trimiteti, de exemplu, un mesaj unui prieten german si se termina cu sintagma „Te iubesc”, nu incercati sa spuneti „Ich liebe Dich”. Expresia „Ich hab Dich lieb” ar fi mai potrivita aici.

Intr-unul dintre articolele anterioare, ne-am oprit deja atentia asupra cuvintelor complexe din limba germana. Astazi as vrea sa va spunem despre cel mai lung cuvant, precum si despre cum sa traduceti astfel de cuvinte in limba romana. Desigur, multe cuvinte complexe, in special cele compuse din 2 cuvinte, sunt ferm inradacinate atat in limba literara, cat si in limba germana vorbita, si chiar in dialecte. De exemplu, cuvantul Bahnhof „statie de cale ferata” este in auzul tuturor si putini oameni stiu ca este format din cuvantul Bahn „cale ferata”si cuvantul Hof „curte”.

Dar limba germana de cancelarie, numita Kanzleisprache, si jargonul profesional, Berufssprache, sunt pline de cuvinte complexe care pot fi 4, 5 sau uneori 6 cuvinte.

Dictionarul explicativ german Duden are un articol curios despre cele mai lungi cuvinte germane cunoscute de Duden. Expertii Duden sunt interesati sa urmareasca aparitia si frecventa noilor cuvinte complexe, analizand limbajul jurnalistilor, avocatilor, oficialilor guvernamentali, politicienilor si sectorului de afaceri. Articolul, in special, se spune ca este indicativ pentru specialisti nu cate cuvinte si litere contine un cuvant, ci daca acest cuvant lung a fost intalnit de cel putin 4 ori intr-un mediu germanofon.

Prin urmare, cel mai lung cuvant german, conform lui Duden, consta din 7 cuvinte si 67 de litere. Acesta este cuvantul:

Grundstücksverkehrsgenehmigungszuständigkeitsübertragungsverordnung – „Ordonanta privind transferul responsabilitatilor pentru tranzactiile juridice legate de terenuri”

Cea mai interesanta intrebare este: cum traducem astfel de cuvinte?

Multe cuvinte germane au echivalente stricte in limba romana pe care le veti gasi in orice dictiobar german-roman. De exemplu, Flughafen „aeroport”, Fremdwörter „cuvinte imprumutate” sau Flugzeug „avion”.

Dar traducerea multor cuvinte ale limbajului clerical si a limbii jargonului profesional lipseste din dictionare. In astfel de cazuri, va sfatuiesc sa impartiti mai intai acest cuvant complex in altele simple si sa intelegeti semnificatia fiecarui cuvant. Apoi, trebuie sa puneti sensul impreuna. Adesea, dar nu intotdeauna, puteti fi ghidati de regula: atunci cand traducem un cuvant in romana, incepem cu ultimul cuvant, mergand inainte pentru a ajunge la primul. De exemplu:

Telekommunikationsüberwachungsverordnung – comanda pentru interceptarile mijloacelor de comunicare

Telekomunicatie – facilitati de comunicare
Überwachung – ainterceptare
Verordnung – comanda

Si acum va sugerez sa va testati cunostintele in cateva fraze.

Traduceti in limba romana. Folositi un dictionar, daca este necesar.

1. Kraftfahrzeugsteuer
2. Rundfunkbeitrag
3. Einnahmenüberschussrechnung
4. Verkehrsinfrastrukturfinanzierungsgesellschaft

1. taxa auto
2. taxa pentru radio si televiziune
3. declaratia de venituri si cheltuieli
4. organizatie de finantare a infrastructurii de transport