Astazi vorbim mai detaliat despre o astfel de fraza precum „Am venit (sunt) din …”. Subtilitatea de aici este ca in limba germana nu toate tarile, orasele si continentele sunt de acelasi gen. Prin urmare, in functie de tipul de tara, oras sau continent, inaintea lor articolul va fi sau nu utilizat.

La intrebarea „Woher kommen Sie?” – „De unde esti?” turistii raspund:

Ich komme aus Polen. – Am venit din Polonia.

Ich komme aus England. – Am venit din Anglia.

Ich komme aus Frankreich. – Am venit din Franta.

Ich komme aus Marokko. – Am venit din Maroc.

Ati observat ca in toate aceste variante numele tarilor sunt folosite fara articol? Explicatia pentru acest lucru este ca aproape toate numele continentelor, tarilor si oraselor in limba germana sunt de genul neutru. Nu folosim articolul inainte de astfel de nume neutre. Sa aruncam o privire la exemple ale unor orase si continente.

Ich bin aus Amerika. – Sunt din America.

Du bist aus Afrika. – Esti din Africa.

Wir sind aus Berlin. – Suntem din Berlin.

Exista doar o mica lista de continente, tari si orase care nu sunt de genul neutru.

Cele de genul feminin includ: die Antarktis, die Arktis, die Schweiz, die Mongolei, die Türkei, die Slowakei, die Ucraina, die Normandie, die Krim.

Cele de genul masculin includ: der Sudan, der Irak, der Iran, der Jemen.

Pluralul include: die Niederlande, die USA.

Astfel de substantive sunt folosite in mod obligatoriu cu un articol hotarat, care se schimba dupa cazuri.

Ich komme aus der Schweiz, der Mongolei, der Türkei, der Slowakei, der Ukraine. – Eu am venit din Elvetia, Mongolia, Turcia, Slovacia, Ucraina.

Er ist aus dem Sudan, dem Irak, dem Iran, dem Jemen. – El este din Sudan, Irak, Iran, Yemen.

Ihr kommt aus den Niederlanden, den SUA. – Voi ati venit din Olanda, SUA.

Orasul olandez Haga are un nume special Den Haag. In limba germana veche utilizarea acestui oras a fost cu articolul hotarat der Haag, de exemplu: „Ich komme aus dem Haag” – „Eu sunt din Haga”, „Ich wohne im Haag” – „Locuiesc in Haga”. in prezent, substantivul Haga este folosit in limba germana in versiunea olandeza – Den Haag, fara un articol hotarat. De exemplu, „Den Haag ist schön” – „Haga este un oras frumos”, „Ich bin in Den Haag” – „Sunt in Haga”, „Ich komme aus Den Haag” – „Eu sunt din Haga” .

Apropo, Olanda are doua nume in limba germana: 1) substantivul de genul neutru Holland, care va fi folosit fara articol, si 2) substantivul la plural die Niederlande, care trebuie utilizat impreuna cu articolul hotarat.

Esti gata sa va testati cunostintele? Atunci, mult noroc!

Traduceti in limba germana.

1. Eu am venit in Olanda.
2. Prietenul meu este din Muntenegru.
3. Acest turist este din Slovacia.
4. Prietenii mei provin din America Latina.
5. Colegul meu este din Iran.
6. Domnul Orsun a venit din Turcia, din Ankara.
7. Noi am venit din Olanda, de la Haga.

Raspunsuri:
1. Ich komme aus Holland.
Ich komme aus den Niederlanden.
2. Mein Freund ist aus Montenegro.
3. Dieser Tourist ist aus der Slowakei.
4. Meine Freunde kommen aus Lateinamerika.
5. Mein Kollege ist aus dem Iran.
6. Herr Orsun kommt aus der Türkei, aus Ankara.
7. Wir kommen aus den Niederlanden (oder aus Holland), aus Den Haag.

Dupa cum bine stiti una este sa citesti intr-o limba straina o carte, un ziar si cu totul alta este sa ingelegi limba vorbita. Astazi impartasim cu voi sfaturi despre cum puteti dezvolta perceptia vorbirii straine dupa ureche. Desigur, pentru cei care locuiesc in tara limbii tinta, acest sfat nu este atat de relevant. Astfel de oameni „se fierb” in mod constant in aceasta limba. Dar ce se intampla cu cei care studiaza o limba straina fara a fi in tara limbii tinta?

Cum sa va instruinti perceperea vorbirii unei limbi straine dupa auz

Suntem siguri ca multi dintre voi vor fi surprinsi si vor spune: ce este dificil aici, trebuie doar sa ascultati melodii sau texte educative, sa urmariti filme, stiri sau reportaje, sa comunicati si sa ascultati vorbitori nativi. Totul este corect. Aveti absoluta dreptate. Dar cea mai importanta intrebare aici este cum sa ascultati si cum sa vizionati.

In timpul studiilor mele la facultate am facut un exercitiu foarte mic, dar important. Cu totii, baietii si fetele, studiam o limba sau alta, straduindu-ne sa atingem perfectiunea in vorbirea straina. Nu conta pentru ce am studiat, ca traducator sau profesor. Ca profesionisti, a fost important pentru noi sa intelegem 100% mesajul intr-o limba straina.

Acest exercitiu a fost in felul urmator. Era necesar sa ascultam o inregistrare intr-o limba straina si sa scriem ceea ce s-a auzit exact in cuvinte si propozitii in aceeasi limba straina. Mai usor decat usor, s-ar zice. Nu a fost asa. Intotdeauna este mai usor pentru creierul nostru sa inteleaga sensul in general. Nu degeaba toate manualele despre invatarea unei limbi straine ofera, dupa ascultare, indeplinirea unor sarcini destul de banale: fie alegerea raspunsului corect sau gresit, fie raspunsul la intrebari cheie. Aceasta evalueaza intelegerea sensului general.

Un alt lucru este sa intelegeti intregul mesaj, fraza in fraza, cuvant cu cuvant, sunet cu sunet. De ce este atat de important? Pentru ca atunci cand incercam sa recunoastem fiecare cuvant, sunet sau litera din propozitia ascultata, creierul nostru in acest moment face o munca imensa activa, si nu pasiva. in acest moment, se creeaza noi conexiuni neuronale in creier, perceptia activa si studiul vorbirii straine, noi invatam. Daca facem o analogie cu limba noastra materna, atunci fiecare cuvant pe care il auzim de la interlocutor, il putem intelege intotdeauna doar pentru ca stim cum este scris, ce imagine are, ce sunete are. Aceleasi legi functioneaza si atunci cand stapanesti un discurs strain. La inceput intelegem doar un cuvant, apoi doua, trei si apoi o propozitie intreaga si un text.

Deci, cum faceti acest exercitiu.

Gasim text audio sau video sau putin mai dificil sau care corespunde nivelului nostru de competenta lingvistica. Aceasta poate fi, de exemplu, orice inregistrare audio dintr-un manual, conform caruia studiem, un videoclip de pe Internet, stiri. Este important sa aveti fie o transcriere pentru aceasta inregistrare, fie un profesor care poate verifica textul pe care l-am inregistrat.

Ascultam intreaga inregistrare pentru prima data. incercam sa intelegem sensul general.
Ascultam din nou inregistrarea. De data aceasta, dupa fiecare propozitie ascultata, facem o pauza si inregistram ceea ce am auzit. Este important sa notati tot ce auziti. Daca nu ati auzit niciun cuvant, notam doar un sunet sau o litera sau o parte a unui cuvant. Oferta poate fi ascultata de cate ori vrem.
Verificam textul pe care l-am notat cu originalul sau il predam profesorului pentru verificare. Este important sa evidentiem cuvintele pe care nu le-am auzit. Pot fi evidentiate, cursor sau alta culoare. Este important ca aceste cuvinte sa iasa in evidenta vizuala.

Ascultam din nou inregistrarea, miscandu-ne ochii de-a lungul textului si oprindu-ne in timp ce ascultam cu ochii la cuvintele pe care le-am selectat. Urechea si ochiul nostru trebuie sa repare cuvantul pe care nu l-am auzit. Imaginea sonora trebuie sa-si gaseasca corespondenta scrisa.
in cele din urma, ascultam inregistrarea fara sa ne uitam la text. Imaginea sonora a cuvintelor pe care nu le-am auzit prima data trebuie sa isi dobandeasca acum corespondenta sa grafica si vizuala.
in acest moment vorbesc patru limbi straine si studiez a cincea. Nu am putut trai in toate tarile cu aceste limbi. Prin urmare, pentru mine, atunci cand invat fiecare limba noua, acest exercitiu este cel principal. Sper ca va va ajuta in instruirea perceptiei vorbirii straine.