Dupa utilizare, conjunctiile sunt impartite in coordonatoare si subordonatoare:
coordonatoare – fac legatura intre partile echivalente ale propozitiei sau termenii omogeni.
subordonatoare – fac legatura intre o parte a propozitiei (subordonata) cu cealalta (principala).

Este important sa memoram ca in limba germana, conjunctiile subordonatoare influenteaza ordinea cuvintelor din propozitie. Cand intr-o propozitie (subordonata) exista predicat – el va sta la sfarsit, in cazul in care predicatul este compus, atunci partile din el isi vor schimba locul, si vor sta la sfarsitul propozitiei.

Conjunctiile coordonatoare
Conjunctiile coordonatoare compun (adica leaga) partile omogene ale frazei si fraze simple echitabile, ca parte a unui complex. In acelasi timp, nu se poate pune intrebarea de la o componenta la alta.

Conjunctiile coordonatoare nu afecteaza ordinea cuvintelor, astfel incat se presupune ca acestea au o „pozitie de zero“, adica, imediat dupa conjunctie pe primul loc vine (subiect, obiect, etc.), si dupa primul loc – al doilea (predicatul).

Exemple de utilizare:

Ich höre Musik und du schläfst – Eu ascult muzica si dorm (se exprima conexiunea).
Ich höre Musik, aber du schläfst – Eu ascult muzica, dar tu dormi (se exprima o contradictie).
Ich höre Musik oder du schläfst – Eu ascult muzica sau tu dormi (se exprima o separare).

Entweder gehen wir zusammen, oder ich gehe allein – Fie mergem impreuna, fie ma duc singur.
Wir kaufen sowohl Äpfel als auch Birnen – Noi cumparam si mere, dar si pere.

Cuvintele precum -und, -oder, -weil, -wegen, -bevor, -nachdem, -wenn, -als sunt numite conjunctii. In limba germana, se mai numesc si Bindewörter, adica cuvinte de legatura. Ele se numesc asa deoarece functia lor este sa faca legatura intre propozitii sau intre elemente ale aceleiasi propozitii.

Ce totusi unesc conjunctiile?

– termenii omogeni ai propozitiei:
– parti ale unei propozitii complexe:

Particularitatile conjunctiilor
Conjunctia este o parte neschimbata a vorbirii (nu se declina si nu se conjuga).
Conjunctia nu este parte a propozitiei.
Conjunctia nu are lagatura cu trasaturile gramaticale ale altor cuvinte din propozitie.

Trei clasificari principale ale conjunctiilor germane:

1. Dupa utilizare
– coordonatoare
– subordonatoare

2. Dupa alcatuire (forma)
– simple
– compuse

3. Dupa rolul lor
– copulative
– separative
– adversative
– indicative
– cauzative
– conditionale
– disjunctive
– conclusive
– fara semnificatie specifica

Deci, prepozitiile cu sens local sunt utilizate fie cu Akkusativ (in cazul in care este intrebarea -wohin?), sau cu dativ (daca intrebarea este -wo?). Restul prepozitiilor sunt distribuite pe cazuri: prepozitii numai cu Akkusativ, prepozitii numai cu Dativ, prepozitii numai cu Genitiv. Ele trebuie memorate (care prepozitie cu ce caz).

Pentru a memora prepozitiile, dupa care urmeaza in mod obligatoriu Akkusativ, imaginati-va un parc si trei carari, sau un spectacol de circ cu caini.

Aici exista ideea de miscare (->), caracteristica in general pentru Akkusativ:

um den Park, ums ( um das) Haus (casa);

durch den Park, durchs ( durch das) Haus;

den Park entlang, die Straße entlang – de-a lungul parcului, de-a lungul strazii.

Nota: entlang este plasat dupa substantiv, adica nu este o scuza, ci o postpozitie.

Exemple:

Maria fährt durch den Tunnel. – Maria calatoreste de-a lungul tunelului (prin tunel).

Er geht den Fluss entlang. – Merge de-a lungul raului.

Die ganze Familie sitzt (rund) um den Tisch. – Toata familia sta in jurul mesei.

Wir sind gegen den Krieg. – Noi suntem impotriva razboiului.

Das Auto ist gegen den Baum gefahren. – Masina a intrat in copac (literalmente: impotriva unui copac).

Wider seinen Willen. – Impotriva vointei lui.

Wir sind für den Frieden. – Suntem pentru pace.

Das Hotel ist zu teuer für mich. – Acest hotel este prea scump pentru mine.

Si inca doua prepozitii numai cu Akkusativ – bis (inainte de) si ohne (fara):

Ich warte auf dich bis zwölf. – Te voi astepta (literalmente: pe tine) pana la doisprezece.

Ich gehe bis Hamburg ohne Mantel. – Eu merg pana la Hamburg fara haina.

In -do de asemenea este evidenta ideea de miscare, sageata, ca si pentru fara – o imagine cum scoti haina.

Problema este facilitata de faptul ca aceste doua prepozitii sunt aproape intotdeauna folosite cu substantive fara un articol. Dar totusi se intampla ca si la articol (sau cu adjectiv, la sfarsit se vede cazul):

Ohne den neuen Mantel gehe ich nicht. – Fara acest nou palton eu nu plec.

Bis nächsten Oktober muss Matthias sein Examen machen. – Pana in octombrie, Matthias trebuie sa treaca examenul.

Cu Akkusativul se foloseste si prepozitia -betreffend (despre, se refera), pe care le puteti gasi intr-o corespondenta oficiala:

Ihr Schreiben betreffend die Lieferung ist gestern angekommen.. – Scrisoarea dvs. (oficiala) despre livrare a venit ieri.