Arhive categorii: Gramatica

Verbul la Imperativ (Imperativ)

Modul imperativ al unui verb exprima o porunca (imperativ si are originea din limba latina – „imperare”, ceea ce inseamna a porunci), un indemn, o rugaminte sau un sfat.

Franz, komm (mal) her! – Vino incoace (du – tu).
Jens und Petra, kommt mal her! – Veniti aici (ihr – voi).
Herr und Frau Schmidt, kommen Sie her! – Veniti aici (Sie – Voi ca politete).

In ultimul caz (Intr-o forma politicoasa), vedem doar ordinea inversa a cuvintelor. Fiti atenți: trebuie sa spuneti nu doar veniti, dar veniti VOI (nu uitati Sie). Ihr kommt – Veniti (se adreseaza copiilor, prietenilor sau rudelor, cu care va aflati la „TU). Aici pur si simplu se omite Ihr: Kommt! – Veniti!

De un interes deosebit este prima forma (du-tu). Luati du kommst – tu vii si eliminati terminatia -st. Ramane „komm!”- Haide!
Aici se poate pune intrebarea daca nu a ar fi mai usor sa luam Infinitivul (o forma nedefinita kommen) si sa eliminam -en?
Este posibil si asa, doar este necesar sa memoram ca avem mai multe verbe care, la formele TU si EL isi schimba vocala din radacina cuvantului:
geben (a da) – du gibst (tu dai) – Gib! (Da!)
sehen (a privi) – du siehst (tu vezi) – Sieh mal! (Uite!)
Dar ce se intampla cu verbele, care in formele TU si EL primesc Umlaut?
fahren (a merge) – du fährst (tu mergi) – Fahr! (Circula mai departe!)
laufen (a alerga) – du läufst (tu alergi) – Lauf! (Fugi!)
Dupa cum puteti vedea, Umlaut se evapora la forma imperativa.

De asemenea, avem verbe la care, pentru comoditatea de pronuntie, au fost introduse -e- inainte de terminatie -st, – t.
La Imperativ insa acest -e se pastreaza.
arbeiten ( a lucra) – du arbeitest (tu lucrezi) – Arbeite! (Lucreaza!)
öffnen (a deschide) – du öffnest (tu deschizi) – Öffne! (Deschide!)
Este la fel si pentru verbele -eln, – ern:
lächeln (a zambi) – Lächle! (Zambeste!), ändern (a schimba) – Ändere! (Schimba!)
Si, in cele din urma, inca un astfel de caz:
entschuldigen (a ierta) – du entschuldigst (tu ierti) – Entschuldige! (Iarta!)
Faptul este ca -ig la sfarsitul cuvantului se pronunta ca „ih”. Prin urmare, pentru a pastra pronuntia -ig, se adauga -e. In general, inainte la toate verbele se adauga -e (cu exceptia celor care schimba la radacina -e- pe -i-). Puteti intalni mai multe forme „de moda veche”: Komme! Laufe!

Verbele auxiliare isi schimba forma la Imperativ. Comparati:
Du bist vorsichtig. – Tu esti atent.
Sei vorsichtig! – „Fii atent!”
Sie sind sparsam. – Sunteti econom.
Seien Sie nicht so sparsam! – Nu fiti asa de econom!
Seien Sie bitte so nett… – Fiti va rog asa de bun (dragut) …
Ihr seid pastreaza forma:
Kinder, seid ruhig, bitte! – „Copii, potoliti-va!” („Fiti calmi”)

Du hast Angst. – Te temi (ai teama).
Hab keine Angst! – „Nu te teme!”
Du wirst böse. – Vei fi furios (vei deveni, vei fi suparat).
Werd(e) nur nicht böse. „Numai nu fi suparat!”

O cerere deosebit de politicoasa este exprimata in forma würden + Infinitiv.
Würden Sie bitte bis morgen alle Formalitäten erledigen? – Ati putea rezolva, va rog toate formalitatile pana maine?.

In plus, Imperativul poate lua si forma NOI, atunci sunt posibile urmatoarele optiuni:
(Los!) Tanzen wir! – (Haide!) Sa dansam!
Wollen wir tanzen! – Sa dansam! (literalmente: Vrem sa dansam!)
Lass uns tanzen! – Hai sa dansam! (Da-ne voie, lasa-ne sa dansam!)

Uneori Imperativul insa poate lua si o forma nedefinita, atunci sunt posibile urmatoarele optiuni:
Einsteigen bitte! „Urcati, va rog!” (in mijloace de  transport).
Nicht öffnen, bevor der Zug hält! – Nu deschideti pana cand trenul nu se opreste.
Nicht stören! – Nu deranjati!
Karten hier entwerten. – Aici compostati  biletele.

Verbele neregulate sein, haben, werden (a fi, a avea, a deveni)

In mod special, este necesar sa memoram conjugarea celor trei verbe „neregulate” (puternice). Iata aici pe cel mai „neregulat” dintre ele:

sein oder nicht sein? (a fi sau a nu fi?)
ich bin froh (eu ma bucur). wir, sie, Sie sind. (noi, ei, voi …)
er (sie, es) ist. (el (ea) …)
du bist froh. (tu esti fericit.)
ihr seid. (voi sunteti …)

Acest verb este, de asemenea, numit verb de legatura, deoarece daca in propozitie nu există alt verb, atunci este folosit acesta:
Ich bin Dolmetscher. – Eu sunt traducator.
Du bist krank. – Tu esti bolnav.
Acest verb de legatura nu poate fi omis, la fel ca in alte limbi; in propozitia germana trebuie sa fie in mod obligatoriu subiectul (care denumeste obiecutul comunicarii) si predicatul (actiunea):
Es ist kalt. – Este rece.
(Subiectul este cel care este subiect de discutie, predicatul este ceea ce este spus despre el.)

Urmatorul verb neregulat:

haben oder sein? (a avea sau a fi? – o intrebare filosofica, adica aproximativ aceeasi cu „omul nu traieste numai cu paine…”)
Ich  habe einen Hund. ( eu am un caine). wir, sie, Sie haben ( noi, ei , dvs aveti ).
er (sie, es) hat.
du hast Glück. (tu ai noroc.)
ihr habt. ( voi aveti)

Este aproape corect, doar ca la persoana -tu si -el s-a pierdut -b.
Retineti ca nemtii folosesc eu am si eu nu am.
Ich habe einen Hund. – Am un caine.
Ich habe keinen Hund. – Nu am niciun  caine.

Al treilea verb neregulat:

werden (a vrea).
lch werde Millionär. (eu voi deveni/devin un milionar.) Wir, sie, Sie werden.
er (sie, es) wird.
du wirst böse. (tu devii furios, literalmente: devii rau.)
ihr werdet. ( voi deveniti, va faceti..)

Se aseamana cu verbul geben (er gibt), pentru ca schimba prima vocala -e in -i la persoanele tu si el.

Verbele neregulate (puternice) care schimba vocala radacinii la timpul prezent

Wer nicht wirbt, stirbt. – Cine nu face publicitate, moare (intelepciune populara). Exista doua verbe folosite aici: werben (a recruta, a face publicitate) si sterben (a muri). Dar ce s-a intamplat cu ele, de ce s-au schimbat atat de mult in propozitie? Unele asa-zis verbe puternice (neregulate) sunt „capabile” sa-si schimbe radacinile la persoana a doua si a treia singular: tu/ el (ea):
ich fahre (eu vin), du fährst, er (sie, es) fährt;
ich gebe (eu dau), du gibst, er (sie, es) gibt.
In acest caz, -a- se schimba in –ä (devine Umlaut) si -e- in -i- (sau in -ie-). Cazul intalnit mai rar, cand – o – se schimbă in –ö-:
lor stoße (a impinge), du stößt, er (sie, es) stößt.

Verbele, care isi schimba radacina doar putin, trebuie pur si simplu memorate:

fahren (a se deplasa) – er fährt;  laufen (a alerga, a merge pe jos) – er läuft;  (a vorbi) – er spricht;  nehmen (a lua) – er nimmt;  sehen (a privi) – er sieht;  lesen (a citi) – er liest, du liest; essen (a manca) – er isst, du isst … (in ultimele doua cazuri, tu si el sunt la fel, deoarece „s” exista deja in radacina  cuvantului.

Nota: raten (a sfatui) – er rät (!) (T exista deja in radacina cuvantului, terminatie -t- pur si simplu se suprapune);
halten (a tine, a opri) – er hält (!); gelten (a fi valabil, a avea putere) – er gilt (!); treten (a pasi) – er tritt (!); einladen (a invita) – er lädt ein (!).