
Modul imperativ al unui verb exprima o porunca (imperativ si are originea din limba latina – „imperare”, ceea ce inseamna a porunci), un indemn, o rugaminte sau un sfat.
Franz, komm (mal) her! – Vino incoace (du – tu).
Jens und Petra, kommt mal her! – Veniti aici (ihr – voi).
Herr und Frau Schmidt, kommen Sie her! – Veniti aici (Sie – Voi ca politete).
In ultimul caz (Intr-o forma politicoasa), vedem doar ordinea inversa a cuvintelor. Fiti atenți: trebuie sa spuneti nu doar veniti, dar veniti VOI (nu uitati Sie). Ihr kommt – Veniti (se adreseaza copiilor, prietenilor sau rudelor, cu care va aflati la „TU). Aici pur si simplu se omite Ihr: Kommt! – Veniti!
De un interes deosebit este prima forma (du-tu). Luati du kommst – tu vii si eliminati terminatia -st. Ramane „komm!”- Haide!
Aici se poate pune intrebarea daca nu a ar fi mai usor sa luam Infinitivul (o forma nedefinita kommen) si sa eliminam -en?
Este posibil si asa, doar este necesar sa memoram ca avem mai multe verbe care, la formele TU si EL isi schimba vocala din radacina cuvantului:
geben (a da) – du gibst (tu dai) – Gib! (Da!)
sehen (a privi) – du siehst (tu vezi) – Sieh mal! (Uite!)
Dar ce se intampla cu verbele, care in formele TU si EL primesc Umlaut?
fahren (a merge) – du fährst (tu mergi) – Fahr! (Circula mai departe!)
laufen (a alerga) – du läufst (tu alergi) – Lauf! (Fugi!)
Dupa cum puteti vedea, Umlaut se evapora la forma imperativa.
De asemenea, avem verbe la care, pentru comoditatea de pronuntie, au fost introduse -e- inainte de terminatie -st, – t.
La Imperativ insa acest -e se pastreaza.
arbeiten ( a lucra) – du arbeitest (tu lucrezi) – Arbeite! (Lucreaza!)
öffnen (a deschide) – du öffnest (tu deschizi) – Öffne! (Deschide!)
Este la fel si pentru verbele -eln, – ern:
lächeln (a zambi) – Lächle! (Zambeste!), ändern (a schimba) – Ändere! (Schimba!)
Si, in cele din urma, inca un astfel de caz:
entschuldigen (a ierta) – du entschuldigst (tu ierti) – Entschuldige! (Iarta!)
Faptul este ca -ig la sfarsitul cuvantului se pronunta ca „ih”. Prin urmare, pentru a pastra pronuntia -ig, se adauga -e. In general, inainte la toate verbele se adauga -e (cu exceptia celor care schimba la radacina -e- pe -i-). Puteti intalni mai multe forme „de moda veche”: Komme! Laufe!
Verbele auxiliare isi schimba forma la Imperativ. Comparati:
Du bist vorsichtig. – Tu esti atent.
Sei vorsichtig! – „Fii atent!”
Sie sind sparsam. – Sunteti econom.
Seien Sie nicht so sparsam! – Nu fiti asa de econom!
Seien Sie bitte so nett… – Fiti va rog asa de bun (dragut) …
Ihr seid pastreaza forma:
Kinder, seid ruhig, bitte! – „Copii, potoliti-va!” („Fiti calmi”)
Du hast Angst. – Te temi (ai teama).
Hab keine Angst! – „Nu te teme!”
Du wirst böse. – Vei fi furios (vei deveni, vei fi suparat).
Werd(e) nur nicht böse. „Numai nu fi suparat!”
O cerere deosebit de politicoasa este exprimata in forma würden + Infinitiv.
Würden Sie bitte bis morgen alle Formalitäten erledigen? – Ati putea rezolva, va rog toate formalitatile pana maine?.
In plus, Imperativul poate lua si forma NOI, atunci sunt posibile urmatoarele optiuni:
(Los!) Tanzen wir! – (Haide!) Sa dansam!
Wollen wir tanzen! – Sa dansam! (literalmente: Vrem sa dansam!)
Lass uns tanzen! – Hai sa dansam! (Da-ne voie, lasa-ne sa dansam!)
Uneori Imperativul insa poate lua si o forma nedefinita, atunci sunt posibile urmatoarele optiuni:
Einsteigen bitte! „Urcati, va rog!” (in mijloace de transport).
Nicht öffnen, bevor der Zug hält! – Nu deschideti pana cand trenul nu se opreste.
Nicht stören! – Nu deranjati!
Karten hier entwerten. – Aici compostati biletele.