Arhive categorii: Gramatica

Cum se determina genul unui substantiv? (I)

Substantivele in limba germana, ca si in limba romana, pot fi clasificate in functie de gen – masculin, feminin sau neutru. In acelasi timp, genul substantivului in limba germana si romana adeseori nu coincid. De exemplu:

das Haus – genul neutru, iar casa – genul feminin
die Fliese – genul feminin, faianta – genul feminin

De aceea, substantive trebuie memorate cu articolul, care indica genul substantivului. Memorarea genului substantivelor cauzeaza deseori dificultati, cu toate ca multe substantive au unele semne care ajuta la determinarea genului acestor substantive. Genul substantivelor poate fi definit:
– prin semnificatia cuvantului;
– conform metodei de formare a cuvintelor (dupa forma unui cuvant).

1.1. Genul masculin (dupa semnificatie)

– persoane de genul masculin – der Mann (barbat), der Junge (baiat)
– animale de genul masculin – der Bär (urs)
– parti a lumii – der Norden (nord)
– anotimpuri – der Sommer (vara), der Winter (iarna)
– numele lunilor – der Januar (ianuarie), der Mai (mai), der September (septembrie)
– zilele saptamanii – der Montag (luni), der Mittwoch (miercuri), der Sonntag (duminica)
– orele zilei – der Morgen (dimineata), dar die Nacht (noapte)
– precipitatii – der Regen (ploaie), der Schnee (zapada)
– minerale – der Granit (granit)
– pietre – der Rubin (rubin)
– nume de munte – der Harz (Harz)
– nume de lac – der Baikal (Baikal)
– bauturi alcoolice – der Wodka (vodka), der Sekt (vin spumant), dar das Bier (bere)
– unitati monetare – der Euro (Euro), die Krone (coroana), die Mark (marca)
– corpurile celeste – der Mond (luna), dar die Venus (Venus), die Sonne (soare)
– numele brandurilor auto – der Opel, der BMW

1.2. Genul masculin (dupa forma unui cuvant)

Substantive cu sufixe:
-er-der Fahrer (conducator auto)
-ler-der Sportler (sportiv)
-ner – der Gärtner (gradinar)
-ling – der Lehrling (student)
-s-der Fuchs (vulpe)

Nota: nu confundati sufixul din substantivele derivate cu cuvintele care se termina cu : die Mutter, die Tochter, das Fenster etc.

Cuvintele straine (mai ales insufletite) cu sufixele:
-ent – der Student (student)
-ant – der Laborant (asistent de laborator)
-ist – der Publizist (publicist)
-et – der Poet (poet)
-ot – der Pilot (pilot)
-at – der Kandidat (candidat)
-soph – der Philosoph (filosof)
-nom – der Astronom (astronom)
-graph – der Photograph (fotograf)
-eur – der ingenieur (inginer)
-ier – der Pionier (pionier)
-ar – der Jubilar (sarbatoritul zilei)
-är – der Sekretär (secretar)
-or – der Doctor (doctor)

Nota: substantivele neinsufletite cu sufixele , , pot fi de genul masculin, dar pot fi si neutre: der Kontinent – das Patent, der Apparat – das Referat, der Planet – das Alphabet.

Substantivele derivate din radacina verbului fara sufix (adesea cu schimbarea unei vocale in radacina cuvantului)
der Gang – (de la gehen)
der Gruß – (de la grüßen)
der Sprung – (de la springen), dar das Spiel

Interjectii in limba germana

Interjectia (Interjektionen) este foarte folosita in limba germana moderna. Ele dau limbii o luminozitate emotionala si o fac mai vie.

Interjectiile efectueaza o functie expresiva sau stimulatoare, exprimand, de exemplu, sentimentele vorbitorului, un apel sau o comanda. In acestea se includ si exclamatiile obscene. Interjectiile nu se schimba dupa gen sau numar, nici nu sunt semnificative sau o parte din vorbire si, spre deosebire de ele, interjectiile nu au o functie obligatorie. Uneori interjectiile sunt folosite in sensul altor parti ale vorbirii.

Cu aceasta terminam partea oficiala – si trecem la cele mai frecvente interjectii din limba germana:

Hurra! – Ura!
Ach! – Eh!
Ach so! – Oh, asa deci!
Mist! – La naiba!

Oh! – Oh!
Ah! – Ah!
Aha! – Aha!
Pfui! / Igitt! – Pai!

Au / Aua! Autsch! – Ai! Of!
Ups! / Huch! / Hoppla! – Oops! Oh!
Oje! – O, Doamne!
Mein Gott! – Dumnezeul meu!

Wow!/ Guck an! – Wow!
Das gibt’s doch nicht! – Asta nu poate fi!
Verdammt nochmal! – La naiba!
Na so was – Ei da!

Na und? – Ei si ce?
Na gut!/ Also gut! – In regula!
Hatschi! – Sanatate!
Und ob! – Bineinteles!

Ehht?! – Ei hai!
Ach du meine Güte! – Doamne ajuta!
Bravo! – Bravo!
Zum Teufel! – La naiba!

Adverbul -IRGEND

Dupa cum bine stim din lectiile precedente – adverbele nu se schimba, adica nu se declina. Adverbele descriu starea unui cuvant sau a unei propozitii.

Adverbelor -ceva, -undeva, -sau – in limba germana le corespund adverbele cu -irgend:

Wir werden irgendwo am Meer Urlaub machen. – Noi vom petrece vacanta undeva la mare.

Ich möchte irgendwohin, wo nie Winter ist. – Eu as vrea sa merg undeva, unde nu exista niciodata iarna.

Irgendwoher kommt Rauch. Ich glaube, es brennt. – De undeva vine fum. – Eu cred, ca (ceva) arde.

Irgendwer (jemand) hält uns zum Narren. – Cineva ne joaca feste (literalmente: ne ia de prosti).

Kennst du irgendwen, der ein Auto kaufen möchte? – Tu stii pe cineva care ar vrea sa cumpere o masina?

Fällt dir irgendwas (etwas) auf? – Tu observi ceva?

Irgendeine Frau will dich sprechen. – O Doamna oarecare vrea sa vorbeasca cu tine.

Gibt es irgendwelche Probleme? – Exista ceva probleme?

Wir müssen das Problem irgendwie lösen. – Noi trebuie sa rezolvam cumva aceasta problema.

-Irgendwie este, de asemenea, folosit in sensul general, intr-un anume sens:

Ein neues Fahrrad – das brauche ich irgendwie. – De o bicicleta noua, in general, as avea nevoie.

Irgendwie hast du schon Recht. – Intr-un anumit sens, in anumite privinte aveti (ai) dreptate.

Corespunzator la negare:

Ich kann den Schlüssel nirgendwo (nirgends) finden – Eu nu gasesc nicaieri cheia.

Woher hast du das? – Nirgendwoher, das habe ich selbst gemacht. – De unde ai asta? – De nicaieri, am facut-o eu.

Wo soll ich das hinstellen? – Nirgendwohin, das kommt in den Müll. – Unde ar trebui sa pun asta? – Niciunde, asta va merge la gunoi.

La fel sunt posibile -von nirgendher (de nicaieri), nirgendhin (nicaieri).