Toate articolele scrise de Limba

Forma conditionata (Konjunktiv 2) (I)

Ich hatte Urlaub im Sommer. – Eu vara am avut vacanta (Präteritum).
Ich war an der See. – Eu am fost pe mare (Präteritum).
Si daca nu ar fi fost inca, dar numai asi fi vrut sa merg vara intr-o vacanta pe mare? Cum sa spun: am avut, voi fi? Cuvant corespunzator in limba germana nu exista, dar Konjunktiv – forma conditionata, ireala, virtuala: daca ar fi sa fie, –conjunctivus -n latina: legat (de exemplu, de o conditie, o circumstanta oarecare), dependent – se formeaza de la timpul trecut se adauga Umlaut si termintia -e. Adica: Umlaut + – e = daca:
Ich hätte gerne Urlaub im Sommer. – Eu cu placere luam (aveam) vacanta vara.
Ich wäre lieber an der See. – Eu preferam sa merg la mare.
Wenn es doch bloß etwas wärmer wäre! – Daca ar fi fost doar un pic mai cald!
In consecinta: du wär(e)st, er wäre, wir wären, ihr wäret, sie wären – ca Präteritum normal, dar numai cu umlaut si -e.
Ich kam zu dir.- Eu am venit la tine.
Ich käme zu dir. – Eu as fi venit la tine.
Wenn ich ein Vöglein wär’, und wenn ich zwei Flüglein hätt’, flög’ ich zu dir. – Daca eram o pasare si aveam doua aripi, as fi zburat spre tine (cantec popular).

Exista insa si aici exceptii. De exemplu, cum sa spui – ar fi ajutat? Helfen (a ajuta) —> half (ajutat) —> hälfe (ar fi ajutat)? Dar atunci ar suna ca (ich) helfe (ajut). Pentru a nu confunda, pentru ca forma conditionata sa iasa mai bine in evidenta din toate celelalte, in astfel de cazuri, un numar mic de verbe schimba vocala in radacina cuvantului (uneori, sunt posibile ambele forme): half – hülfe/hälfe (ar fi ajutat).

Umlaut-ul, desigur, nu este intotdeauna posibil:
Er ging ins Konzert. – El s-a dus la concert.
Er ginge ins Konzert. – El ar fi mers la concert.
Aici ramane -e, indicand Konjunktiv (daca ar fi fost sa fie).
Dar la plural?
Wir gingen ins Konzert. – Noi am mers, am fost la concert.
Dar cum sa spune: am fi mers? Aici nu puteti face nimic: nu puteti adauga nici -Umlaut, nici -e. N-ar functiona.
Sau:
Ich spielte Schach. – Eu am jucat sah.
Aici exista un verb slab, cu terminatia -e. Umlaut este de asemenea imposibil. Cum se spune: as fi jucat?
Rezolvarea dupa cum urmeaza: trebuie sa luati verbul werden (a deveni) la Präteritum: wurde (devenit). Apoi trebuie sa faceti din el Konjunktiv: ich, er würde (ar fi devenit). Corespunzator: wir, sie, Sie würden, du würdest, ihr würdet. Iar apoi adaugati verbul de care aveti nevoie dupa sens – la forma de Infinitiv:

Ich würde Schach spielen. – Eu as juca (as fi jucat) sah.
Wir würden gern mal ins Konzert gehen. – Noua ne-ar placea sa mergem la concert.
An deiner Stelle würde ich Führerschein machen. – In locul tau eu asi lua permis de conducere (literalmente: as fi facut permis).
Wenn es möglich wäre, (dann) würde ich weniger arbeiten und mehr das Leben genießen. – Daca ar fi posibil, (atunci) as lucra mai putin si m-asi bucura de viata mai mult.
Si chiar:
Ich würde zu dir kommen. = Ich käme zu dir.
Deci, fraza würde + Infinitiv inseamna, de asemenea -daca ar fi sa fie, si este folosit mai des decat Präteritum + Umlaut + – e.
Konjunktiv, format din timpul trecut, este folosit in mod obligatoriu in cazurile de -wäre, -hätte, poate fi folosit si cu verbele puternice, de exemplu:
-käme, -ginge. Dar chiar si pentru verbele puternice, aceasta forma este adesea inlocuita de o forma mai generala si mai simpla de würde + infinitiv.
Käme este mult mai rafinat decat -würde kommen. In ceea ce priveste verbele slabe, pentru ele forma conjuncturala (Konjunktiv) coincide complet cu forma la timpul trecut (Präteritum):
Ich spielte Schach. – Eu as juca sah. = Eu am jucat sah.
Prin urmare, aceasta forma poate fi utilizata numai atunci cand din context este clar ca nu este vorba despre timpul trecut:
Hätte ich mehr Zeit, spielte ich Schach. – De as avea mai mult timp, as juca sah.
= Hätte ich mehr Zeit, würde ich Schach spielen.
Ich lebte gern in München. – Mi-ar placea sa trăiesc in Munchen.
= Ich würde gern în München leben.
Wenn es doch regnete! – Daca ar fi inceput sa ploua!
Wenn er mich fragte, würde ich sofort Ja sagen. – Daca m-ar fi intrebat, eu as fi de acord imediat.
(Aici, de altfel, -würde fragen ar suna rau, desi este destul de corect gramatical, dar exista si considerente stilistice: daca este posibil, este bine de evitat formele -wurden + Infinitiv.)
Verbele slabe la Konjunktiv, spre deosebire de cele puternice, nu primesc Umlaut:
Würde ich in Russland arbeiten, brauchte ich Russisch. – Daca as fi lucrat in Rusia, as avea nevoie de rusa. (In acest caz particular, nu este neobisnuit sa auzi si -bräuchte, desi autorii de gramatici nu aproba asta. Dar, in cele din urma, cei mai multi dintre voi nu vor comunica cu autorii gramaticii.)
Verbele intermediare intre cele slabe si puternice, amestecate (ca denken – dachte – gedacht), primesc Umlaut:
Wäre er Chef, dächte er nicht daran. – Daca el ar fi fost sef, nu s-ar fi gandit la asta.
Cu toate acestea -kennen (kannte), nennen (nannte), rennen (rannte), in loc de a obtine -ä, pur si simplu pierd -e (suna, la fel):
Wenn wir uns besser kennten, würden wir mehr Spaß haben. – Daca noi ne-am fi cunoscut mai bine, ne-ar fi fost mai vesel (am fi avut mai multa distractie, divertisment).

Gramatica limbii germane

Forma conditionata (Konjunktiv 1)

Forma conditionata este folosita in limba germana pentru a exprima o posibilitate, un lucru. De obicei se face distinctie intre Konjunktiv I si Konjunktiv II. In limba romana aceste forme verbale nu au un echivalent direct.

Ati vazut ca Konjunktiv este format din timpul trecut (Präteritum). Dar exista inca un Konjunktiv, format din timpul prezent (Präsens). El este folosit pentru transmiterea discursului indirect, are o tenta: cineva sustine, pare ca, presupus … (de asemenea, unrealitatea, un fel de). Comparati:

Frau Schröder sagt: Ich komme morgen. – Dna Schröder spune: „Voi veni maine”.
(Aici este redata vorba direct – cuvintele doamnei Schroeder au fost transmise neschimbate, la fel cum a sunat.)
Frau Schröder sagt, sie kommt morgen. – Dna Schröder spune ca va veni maine.
= Frau Schröder sagt, dass sie morgen kommt. – Ea spune ca va veni maine.
Dar este posibil si asa (atentie!):
Frau Schröder sagt, sie komme morgen. – Ea spune ca (presupune, ca si cum) va veni maine.
Aceasta forma va permite voua ca vorbitor (sau scriitor) sa adoptati o pozitie neutra in raport cu fraza: voi doar transmiteti discursul altcuiva. Spre deosebire de noi aici nu pare a fi pusa la indoiala declaratia, ci pur si simplu se subliniaza ca nu este vorbire directa, ci indirecta – folosind Konjunktiv 1. Asa este numita forma conditionata, care este formata din prezent si este numita, respectiv, Konjunktiv 1. Forma conditionata formata din timpul trecut se numeste Konjunktiv 2.

Intr-un discurs obisnuit de conversatie, adesea se spune simplu:
Frau Schröder sagt, sie kommt morgen.
Dar din punctul de vedere al normelor literare acest lucru nu este foarte bun, trebuie sa existe ceva care sa indice un discurs indirect – fie -dass…, fie Konjunktiv 1.

Pentru a forma Konjunktiv 1, trebuie sa luati forma -wir kommen (noi venim), sa eliminati sfarsitul si sa adaugati -e: komm + – e. Va iesi:
Frau Schröder sagt, er komme morgen. – Ea spune ca el (ca) va veni maine (in loc de -kommt).
Sie sagt, du kommest morgen. – Ea spune ca tu vei veni maine (in loc de -kommst).
Sie sagt, ihr kommet morgen. – Ea spune ca voi veti veni maine (in loc de -kommt).
Dupa cum puteti vedea, peste tot este introdus -e (semnul Konjunktivului 1). Cu toate acestea, cel mai adesea Konjunktiv 1 este folosit intr-o conversatie despre el sau ea (sau despre ei), deci in asa cazuri este potrivit sa fie folosit. Prin urmare, regula poate fi formulata mai simplu: la subiectul (agentul) sub forma el (ea, ei), este necesar sa se puna un predicat (actiune) in forma -eu. Comparati:
Ich komme. – Eu voi veni.
Er kommt. – El va veni (sau vine).
Er komme. – El (ca, dupa cuvintele cuiva) va veni.

Iar daca: Ei par sa vina – pluralul? Avem o forma obisnuita:
Sie kommen. – Ei vin (vor veni).
Cum sa faci ca si cum? La urma urmei -e este deja acolo. Atunci trebuie sa utilizati Konjunktiv 2:
Herr und Frau Schröder sagen, sie kämen morgen. – Familia Schröder zice, ca ei (aparent) vor veni maine.
= Die Schröders sagen, sie würden morgen kommen.
Astfel, Konjunktiv 2 poate inlocui Konjunktiv 1- pentru transmiterea discursului indirect. Konjunktiv 2 este adesea folosit (mai ales in limba vorbita), si in cazuri cand era suficient Konjunktiv 1 (sa nu mai vorbim de faptul ca ce se poate formula fara nici un Konjunktiv – utilizarea formei conditionate la transmiterea unei vorbe indirecte este optionala). Deci, puteti spune:

Herr Schröder sagt, er komme morgen. (Konjunktiv 1)
= Herr Schröder sagt, er käme morgen. (Konjunktiv 2)
= Herr Schröder sagt, er würde morgen kommen. (würde + Infinitiv)

Forma würde + Infinitiv poate fi utilizata pentru transmiterea discursului indirect numai daca este o chestiune de viitor (sau ireala, virtuala). De exemplu, ea nu poate fi folosita in urmatoarea fraza:
Der Schriftsteller sagte in dem Interview, er arbeite gerade an einem neuen Buch. – Scriitorul a spus intr-un interviu ca tocmai lucreaza la o carte noua.

Cu verbul –haben la egalitate se foloseste Konjunktiv 1 si Konjunktiv2:
Der Chef sagt, er habe (hätte) keine Zeit. – Seful spune ca nu are timp.
La fel si cu verbele modale:
Der Arzt hat gesagt, ich dürfe 😊 dürfte) aufstehen, aber ich müsse 😊 müsste) mich noch schonen. – Doctorul a spus ca ma pot ridica, dar trebuie sa am grija.

Va mai amintiti ca intrebarea -Hätten Sie Zeit? este mai politicoasa decat -Haben Sie Zeit? La fel este si cu raspunsul secretarei Der Chef sagt, er hätte keine Zeit arata mai multa politete celui pe care il refuza, decat in cazul in care doar ar transmite cuvintele sefului -Der Chef sagt, er habe keine Zeit. Dar toate acestea sunt deja dupa cum spun nemtii despre astfel de subtilitati, Haarspalterei (desfacerea firului in patru).

Cu verbul -wissen unicitatea nu funcționeaza:
Er sagt, er wisse den Weg. – El spune ca stie calea.
Er sagt, er wüsste den Weg. – El spune ca stie calea (dar eu nu-l cred).

O forma speciala de Konjunktiv 1 are verbul -sein. Comparati:
Er ist ein Betrüger. – El este un escroc.
Man sagt, er sei ein Betrüger. – Se spune ca el este un escroc.
Man sagt, sie seien Betrüger. – Se spune ca ei sunt escroci.
Man sagt, du sei(e)st Betrüger. – Se spune ca esti un escroc.
(In acest caz, apropo, fara Konjunktiv nu ar fi fost foarte frumos, deoarece acesta este singurul indiciu al unui discurs indirect, deoarece nu exista nici un -dass.)

Si aici se poate spune si prin Konjunktiv 2:
Man sagt, er wäre ein Betrüger.
Dupa cum puteti vedea, exista optiuni. Germanii numesc aceasta situatie -die Qual der Wahl (chinul alegerii).
Apropo, forma -sei, -seien ati intalnit-o ca forma imperativa:
Sei vorsichtig! – Fii atent!
Seien Sie so nett! – Fiti atat de amabili!

Daca intr-un discurs indirect se transmite o actiune care a avut loc in trecut, atuncise ia Perfektul si verbul auxiliar este plasat in Konjunktiv 1:
er Zeuge sagte bei seiner Vernehmung aus, … – Martorul la interogatoriu a depus marturie, …
Plötzlich seien vor seinem Fenster drei Schüsse gefallen. – Dintr-o data langa fereastra lui s-au auzit trei impuscaturi.
Er habe ein Auto wegfahren hören, aber niemanden mehr gesehen. – El a auzit o masina care a pornit, dar nu a vazut pe nimeni.

Konjunktiv 1, in afara de vorbirea indirecta, este folosit in anumite fraze pentru a-si exprima dorintele:
Gott sei Dank! – Slava Domnului (Lui Dumnezeu recunostinta).
Grüß’ Gott! – Dumnezeu sa fie binevenit! (Asa se saluta in sudul Germaniei.)
Lang lebe der König! – Traiasca Regele!
Er ruhe in Frieden. – Sa se odihneasca in pace.
Das wolle Gott verhüten! – Doamne fereste, Doamne pazeste!
Koste es, was es wolle. – Oricare ar fi costul, cu orice pret (las sa coste, cat doreste).
Mögest du den ersten Schritt tun! – Ar fi bine sa faci tu primul pas!
Es sei bemerkt, dass diese Arbeit von großer Bedeutung ist. – Trebuie remarcat faptul ca aceasta activitate are o importanta deosebita.
Si, de asemenea, in retete si instructiuni:
Man nehme 200 g Butter…. – Trebuie sa luati 200 g de unt ….
In ultimul caz, cu toate acestea, in limba moderna mai des este folosit pur si simplu Infinitiv:
vor Gebrauch schütteln – clatinati inainte de utilizare.

Plusquamperfekt si nachdem

Luam doua propozitii simple:
Ich habe die Arbeit beendet – Eu am terminat munca.
Ich bin nach Hause gegangen. – Eu am plecat acasa.
In ambele propozitii Perfekt (timpul perfect). Toate acestea s-au intamplat deja, in trecut. Dar primul eveniment (sfarsitul muncii) a avut loc inainte de al doilea (plecatul acasa). Prin urmare, pentru prima actiune se poate utiliza timpul trecut dublu, inainte de trecut – Plusquamperfekt (ce din latina inseamna mai mult decat Perfekt – in romana se zice mai mult ca perfectul):
Ich hatte mor Arbeit beendet. Ich bin nach Hause gegangen.
Pentru asta, dupa cum puteti vedea, trebuie doar de pus verbul auxiliar la Präteritum (timpul trecut): ich habe —> ich hatte, ich bin —> ich war.

Cel mai des Plusquamperfekt este folosit in propozitii complexe cu cuvantul de deschidere nachdem (dupa ce)
Nachdem ich die Arbeit beendet hatte, ging ich nach Hause.
= Nach der Arbeit ging ich nach Hause.
Retineti ca in propozitia principala este folosit Präteritum (nu Perfectul). Acesta este singurul caz in limba germana de potrivire a timpului:
in propozitiile cu nachdem (si nu este obligatoriu). Daca un timp este compus (Plusquamperfekt doar este format din doua verbe: semantic si auxiliar), atunci al doilea este simplu, constand dintr-un singur verb (Präteritum). Astfel:
Nachdem ich nach Hause gekommen war, aß ich zu Abend. – Dupa ce am ajuns acasa, am luat cina.
Nachdem ich gegessen hatte, schaute ich noch ein wenig fern. – Dupa ce am mâncat, am mai privit putin televizorul.
Nachdem mein Wagen gestohlen worden war, rief ich die Polizei. – Dupa ce masina mea a fost furata, eu am chemat politia.
In ultima propozitie vedeti un Plusquamperfekt Passiv. Ramane sa adaugam ca, in plus fata de propozitiile cu –nachdem (si numai in cazul in care este vorba de trecut) timpul trecut este rar folosit mai mult ca perfect, dar in vorbire aproape niciodata.

Dacă nu ești sigur cum se formează Plusquamperfekt în general, îți recomandăm să citești mai întâi lecția noastră completă despre formarea și folosirea timpului Plusquamperfekt.

Incercati si voi:

Faceti propozitii cu -nachdem la timpul trecut:

einen Freund treffen – zusammen ins Cafe gehen (a intalni un prieten – a merge impreuna la cafenea), im Cafe essen – ein schönes Mädchen sehen – es/sie kennen lernen (wollen) (a manca la cafenea – a vedea o fata frumoasa – sa faci cunostinta cu ea (a dori) , es/sie ansprechen – (sie) lächeln (sa vorbesti cu ea – sa zambesti), (wir) sich sicherer fühlen – (wir) sich vorstellen – an ihrem Tisch bleiben (-blieb – geblieben, s) – viel sprechen (-sprach – gesprochen) und trinken (-trank – getrunken) – zusammen singen (-sang – gesungen) – ganz glücklich werden (-wurde – geworden, s) – sich streiten (-stritt – gestritten) – sich schlagen (-schlug – geschlagen) – von der Polizei festgenommen werden – ganz traurig werden (sa te simti increzator – sa te prezinti – sa ramai la masa ei – sa vorbesti si sa bei mult – sa canti impreuna – pentru a deveni perfect fericit – sa te certi (discuti) – sa te bati – sa fii retinut de politie – sa devii destul de trist).