Toate articolele scrise de Limba

Prepozitii cu Akkusativ

Deci, prepozitiile cu sens local sunt utilizate fie cu Akkusativ (in cazul in care este intrebarea -wohin?), sau cu dativ (daca intrebarea este -wo?). Restul prepozitiilor sunt distribuite pe cazuri: prepozitii numai cu Akkusativ, prepozitii numai cu Dativ, prepozitii numai cu Genitiv. Ele trebuie memorate (care prepozitie cu ce caz).

Pentru a memora prepozitiile, dupa care urmeaza in mod obligatoriu Akkusativ, imaginati-va un parc si trei carari, sau un spectacol de circ cu caini.

Aici exista ideea de miscare (->), caracteristica in general pentru Akkusativ:

um den Park, ums ( um das) Haus (casa);

durch den Park, durchs ( durch das) Haus;

den Park entlang, die Straße entlang – de-a lungul parcului, de-a lungul strazii.

Nota: entlang este plasat dupa substantiv, adica nu este o scuza, ci o postpozitie.

Exemple:

Maria fährt durch den Tunnel. – Maria calatoreste de-a lungul tunelului (prin tunel).

Er geht den Fluss entlang. – Merge de-a lungul raului.

Die ganze Familie sitzt (rund) um den Tisch. – Toata familia sta in jurul mesei.

Wir sind gegen den Krieg. – Noi suntem impotriva razboiului.

Das Auto ist gegen den Baum gefahren. – Masina a intrat in copac (literalmente: impotriva unui copac).

Wider seinen Willen. – Impotriva vointei lui.

Wir sind für den Frieden. – Suntem pentru pace.

Das Hotel ist zu teuer für mich. – Acest hotel este prea scump pentru mine.

Si inca doua prepozitii numai cu Akkusativ – bis (inainte de) si ohne (fara):

Ich warte auf dich bis zwölf. – Te voi astepta (literalmente: pe tine) pana la doisprezece.

Ich gehe bis Hamburg ohne Mantel. – Eu merg pana la Hamburg fara haina.

In -do de asemenea este evidenta ideea de miscare, sageata, ca si pentru fara – o imagine cum scoti haina.

Problema este facilitata de faptul ca aceste doua prepozitii sunt aproape intotdeauna folosite cu substantive fara un articol. Dar totusi se intampla ca si la articol (sau cu adjectiv, la sfarsit se vede cazul):

Ohne den neuen Mantel gehe ich nicht. – Fara acest nou palton eu nu plec.

Bis nächsten Oktober muss Matthias sein Examen machen. – Pana in octombrie, Matthias trebuie sa treaca examenul.

Cu Akkusativul se foloseste si prepozitia -betreffend (despre, se refera), pe care le puteti gasi intr-o corespondenta oficiala:

Ihr Schreiben betreffend die Lieferung ist gestern angekommen.. – Scrisoarea dvs. (oficiala) despre livrare a venit ieri.

Numeralele ordinale in limba germana

Numeralele ordinale (care raspund la intrebarea Der/die/das wievielte? – care / care / care la rand ..?) se supun acelorasi reguli ca si adjectivele:
der erste Mann – primul sot,
die zweite Frau – a doua sotie,
das dritte Kind – al treilea copil,
mit dem vierten Mann – cu al patrulea sot,
im fünften Stock – la etajul cinci,
zum siebten Mal – pentru a saptea oara.

Formele erste si dritte trebuie memorate doar ca cuvinte separate; atrageti atentia si la formele siebte/siebente si -achte (cu un t), celelalte numerale ordinale sunt formate cu sufixul -te pana la 19, -ste cu 20:
Der wievielte ist heute? – Care este data de azi?
Heute ist der einunddreißigste März. – Astazi este 31 martie.
Ich habe meinen Geburtstag am 31. (einunddreißigsten) März. – Ziua mea de nastere – 31 martie.

Cand data este scrisa:
Hamburg, den 17. April 1999 (den siebzehnten April).
Die Veranstaltung findet am Freitag, dem/den 13. April, statt. – Evenimentul va avea loc vineri 13 aprilie.

Acordati atentie punctului de dupa cifra: el indica faptul ca acesta este doar un numeral ordinal, nu doar unul cantitativ. Numeralele ordinale sunt folosite cu un articol definit (daca, de exemplu, al treilea, atunci desigur este ceva definit, concret). Sau cu un pronume posesiv:
ihr erster Mann – primul ei sot.

Cand data este indicata separat, de exemplu, in titluri, numeralul ordinal se foloseste fara un articol definit:
28. (achtundzwanzigster) August 1749 – J.W. Goethe geboren. – S-a nascut I.V.Goethe.

Mai ales trebuie remarcat:
die sechziger Jahre – anii saizeci,
in den sechziger Jahren, in den Sechzigern – in anii saizeci.
Si, de asemenea:
die zweitgrößte Stadt – al doilea oras ca marime,
der drittbeste Läufer – al treilea cel mai puternic schior.
Das Essen este un zweitbeste Sache im Leben. – Alimentatia – al doilea (dupa placere) lucru in viata (proverb).

Forma conditionata (Konjunktiv 2) (II)

Asa cum ati observat, Konjunktivul exprima nu numai dorinta (eu as merge), ci si conditia (daca as fi mers, daca aa avea, daca as fi avut…). Conditia poate fi exprimata ca o clauza subordonată cu cuvântul introductiv -wenn (daca) dar si pur si simplu prin faptul ca verbele revin pe primul loc:

Hätte ich Urlaub, würde ich verreisen. – Daca as avea vacanta, as fi plecat.
= Wenn ih Urlaub hätte, würde ich verreisen.
Wäre ich Millionär, würde ich ein Flugzeug kaufen. – Daca as fi milionar, as cumpara un avion.
= Wenn ich Millionär wäre, würde ich ein Flugzeug kaufen.
Aici situatia este ireala (daca da), virtuala. Dar totusi posibila in viitor (daca vor fi indeplinite anumite conditii):
Würdest du mich morgen anrufen, käme ich zu dir. – Daca tu m-ai fi sunat maine, eu as fi venit la tine.
Dar este posibil sa existe o alta situatie – regretul fata de ce nu s-a intamplat in trecut (din moment ce conditia nu a fost indeplinita). De exemplu:

Daca m-ai sunat ieri, eu as fi venit. Daca vorbim despre trecut, atunci trebuie sa incepem de la Perfekt:
Du hast mich gestern angerufen. – Tu m-ai sunat ieri.
Ich bin zu dir gekommen. – Eu am venit la tine.
Acum puneti verbele auxiliare la Konjunktiv: hast —> hättest (as avea) bin —> wäre (as fi fost):
Hättest du mich gestern angerufen, wäre ich zu dir gekommen. – Daca tu m-ai fi sunat ieri, eu as fi venit la tine.
Ich wäre ja gerne zu der Party gekommen, aber ich hatte leider einen Termin beim Arzt. – Eu cu placere as fi venit la petrecere, dar, din nefericire, am avut o programare la doctor. Astfel se formeaza Konjunktiv Perfekt, adica Konjunktivul, indreptat spre trecut: Konjunktiv al verbului auxiliar + Partizip 2.

Hätte ich einen Wagen, würde ich aufs Land fahren.
Hätte ich einen Wagen gehabt, wäre ich aufs Gefahren Land.
In primul caz, actiunea este indreptata spre viitor (sau prezent: regretul despre, ce nu este in prezent) – aici Konjunktiv Präsens (forma conditionata a timpului prezent). In cel de-al doilea caz, actiunea este indreptata spre trecut (regretul fata de ceea ce nu s-a intamplat) – aici Konjunktiv Perfekt (forma conditionata a timpului trecut sau perfect).
Wenn ich die Wahl hätte, würde ich zu Hause bleiben  (bliebe ich zu Hause). – Daca eu as fi avut de ales, eu as ramane acasa. (Acum sau in viitor.)
Wenn ich die Wahl gehabt hätte, wäre ich zu Hause geblieben. – Daca eu as fi avut de ales, as fi ramas acasa. (In trecut.)

Impotriva raspandirii frazei -würde + Infinitiv rezista cu succes doar verbele -sein, haben si verbele modale.

Konjunktivul verbelor modale se formeaza:

können —> konnte (Präteritum) —> könnte (as fi putut),
müssen —> musste —> müsste (ar trebui sa),
dürfen —> durfte —> dürfte (se putea).
Acum este clar de unde a venit forma möchte (aa dori sa):
mögen —> mochte —> möchte.
Ich mag Fisch. – Imi place pestele.
Ich mochte Fisch. – Mi-a placut pestele.
Ich möchte Fisch. – Eu as fi vrut un peste.
Verbele -wollen si -sollen la Konjunktiv nu primesc Umlaut:
wollen —> wollte (voiam, as fi dorit),
sollen —> sollte (ar fi trebuit, ar fi trebuit sa fie).
Timpul trecut sau Konjunktiv, este determinat de semnificatia propozitiei, contextul acestor cuvinte. Exemple de verbe modale la Konjunktiv:
Ich müsste nach Paris fahren. – Eu as avea nevoie (ar trebui) sa merg la Paris.
Könnten Sie mir helfen? – Ati putea sa ma ajutati?
Dürfte ich Sie etwas fragen? – S-ar putea sa va intreb ceva?
Dürfte ich Sie noch um eine Tasse Kaffee bitten? – Pot sa va mai rog pentru o alta ceasca de cafea?
Das dürfte nicht passieren. – Asta nu ar trebui sa se intample (ar fi rau).

Retineti ca, cu ajutorul lui -dürfte, se poate exprima si ipoteza:
Er dürfte inzwischen zu Hause sein. – El ar trebui deja (intre timp, printre altele) sa fie acasa (presupunerea mea).
Ihr Vater dürfte/könnte/mag jetzt etwa 80 Jahre sein. – Tatal ei trebuie sa aiba vreo 80 de ani.
In acest caz, -dürfte exprima un grad de incredere mai mare decat in alte variante.
Ich wollte nur sehen. – Eu as fi vrut (doar) sa vad.
Bevor Sie sich entscheiden, sollten Sie unbedingt die Gebrauchsanweisung lesen. – Inainte de a face o alegere (literalmente:a decide), ar trebui sa
cititi manual de exploatare.
Sie sollten nicht so viel rauchen! – Voi nu ar trebui, nu trebuie sa fumati atat de mult! (Impunerea vointei sale altcuiva, de asta e -sollen).
Ich sollte nicht so viel trinken! – Nu ar fi trebuit sa beau atat de mult! (Vointa proprie, dar ca straina: iti ordoni).
Er sollte jetzt da sein. – Ar fi trebuit sa fie deja aici. (Opinia celuilalt se refera la el, la cineva).

Verbul wissen (wusste – gewusst, er weiß) imita verbele modale la Konjunktiv:
Wenn ich das wüsste! – Daca as fi stiut asta!

Fiti atenti la expresiile in care Konjunktiv este folosit doar pentru politete:
Wäre es möglich, dass Sie morgen kommen? – Ar fi posibil sa veniti maine?
Hätten Sie morgen Zeit? – Ati avea timp maine, nu ati gasi timp pentru maine?
Ich hätte ein Glas Wein. – Eu as fi vrut („as fi avut”) un pahar de vin.
= Ich möchte ein Glas Wein.
Wären Sie so nett, in einer halben Stunde noch mal anzurufen? – Ati fi asa dragut, sa sunati din nou dupa o jumatate de ora?
Dürfte ich eine Frage stellen? – Pot sa pun o intrebare?
Iar forma würden + Infinitiv este, in general, un substitut bun pentru forma obisnuita imperativa. Comparati:
Fangen Sie bitte morgen an! – Incepeti, Va rog, maine!
Würden Sie bitte morgen anfangen! (Aceiasi, dar mai grațios).

Konjunktiv poate fi folosit chiar si atunci cand vine vorba de un rezultat greu castigat – forma ireala este explicata aici prin faptul ca intr-un fel nici noua nu ne vine a crede ca totul s-a rezolvat:
Da wären/sind wir endlich! – Ei iata ca in sfarsit (am reusit asta, am ajuns aici).
Das hätten/haben wir endlich überstanden! – In sfarsit am trecut, am invins!