Toate articolele scrise de Limba

Gramatica

Cum se determina genul unui substantiv? (I)

Substantivele in limba germana, ca si in limba romana, pot fi clasificate in functie de gen – masculin, feminin sau neutru. In acelasi timp, genul substantivului in limba germana si romana adeseori nu coincid. De exemplu:

das Haus – genul neutru, iar casa – genul feminin
die Fliese – genul feminin, faianta – genul feminin

De aceea, substantive trebuie memorate cu articolul, care indica genul substantivului. Memorarea genului substantivelor cauzeaza deseori dificultati, cu toate ca multe substantive au unele semne care ajuta la determinarea genului acestor substantive. Genul substantivelor poate fi definit:
– prin semnificatia cuvantului;
– conform metodei de formare a cuvintelor (dupa forma unui cuvant).

1.1. Genul masculin (dupa semnificatie)

– persoane de genul masculin – der Mann (barbat), der Junge (baiat)
– animale de genul masculin – der Bär (urs)
– parti a lumii – der Norden (nord)
– anotimpuri – der Sommer (vara), der Winter (iarna)
– numele lunilor – der Januar (ianuarie), der Mai (mai), der September (septembrie)
– zilele saptamanii – der Montag (luni), der Mittwoch (miercuri), der Sonntag (duminica)
– orele zilei – der Morgen (dimineata), dar die Nacht (noapte)
– precipitatii – der Regen (ploaie), der Schnee (zapada)
– minerale – der Granit (granit)
– pietre – der Rubin (rubin)
– nume de munte – der Harz (Harz)
– nume de lac – der Baikal (Baikal)
– bauturi alcoolice – der Wodka (vodka), der Sekt (vin spumant), dar das Bier (bere)
– unitati monetare – der Euro (Euro), die Krone (coroana), die Mark (marca)
– corpurile celeste – der Mond (luna), dar die Venus (Venus), die Sonne (soare)
– numele brandurilor auto – der Opel, der BMW

1.2. Genul masculin (dupa forma unui cuvant)

Substantive cu sufixe:
-er-der Fahrer (conducator auto)
-ler-der Sportler (sportiv)
-ner – der Gärtner (gradinar)
-ling – der Lehrling (student)
-s-der Fuchs (vulpe)

Nota: nu confundati sufixul din substantivele derivate cu cuvintele care se termina cu : die Mutter, die Tochter, das Fenster etc.

Cuvintele straine (mai ales insufletite) cu sufixele:
-ent – der Student (student)
-ant – der Laborant (asistent de laborator)
-ist – der Publizist (publicist)
-et – der Poet (poet)
-ot – der Pilot (pilot)
-at – der Kandidat (candidat)
-soph – der Philosoph (filosof)
-nom – der Astronom (astronom)
-graph – der Photograph (fotograf)
-eur – der ingenieur (inginer)
-ier – der Pionier (pionier)
-ar – der Jubilar (sarbatoritul zilei)
-är – der Sekretär (secretar)
-or – der Doctor (doctor)

Nota: substantivele neinsufletite cu sufixele , , pot fi de genul masculin, dar pot fi si neutre: der Kontinent – das Patent, der Apparat – das Referat, der Planet – das Alphabet.

Substantivele derivate din radacina verbului fara sufix (adesea cu schimbarea unei vocale in radacina cuvantului)
der Gang – (de la gehen)
der Gruß – (de la grüßen)
der Sprung – (de la springen), dar das Spiel

Lectii

Vocabular din limba germana – RUDE (VERWANDTSCHAFT)

Probabil multi dintre voi au intampinat greutati in convorbire, cand ati incercat sa povestiti sau sa intrebati ceva despre rude. Eu recunosc, ca unele grade de rudenie le retin cu greu si in limba romana. Deci sa invatam gradele de rudenie din limba germana.

VERWANDTSCHAFT (RUDE)
Verwandtschaft – ruda
die entfernten Verwandten – rude indepartate
die nahen Verwandten – rude apropiate
Verwandte – ruda
Exemplu: Er ist ein Verwandter von mir / ich bin mit ihm verwandt – el imi este ruda
deine Angehorigen, die Deinen – rudele tale

Mama – mama
Mutti – mama (colocvial)
Mutter / Mutterchen – mamaia

Vater – (colocvial) tata
Familienvater – tatal familiei
Tochter – fiica
Töchterchen – fiica

Sohn – fiu
ein Kind seiner Zeit – fiul vremii sale
Adoptivsohn – fiul adoptat
mein Sohn – fiule (adresare)
Muttersohnchen – fiul mamei

Schwester – sora
Kusine – verisoara

Bruder – frate
der leibliche Bruder – frate de sange
Vetter / Cousin – var

Großmutter – bunica
Großmutterchen – batrana
Oma – bunicuta (copilareste)

Großvater – bunic
Opa – bunicul (colocvial)
Alterchen / Opa – la adresare catre un batran

Onkel – unchi
Tante – matusa

Schwiegermutter – soacra mare
Schwiegereltern – socru mare
Schwiegermutter – soacra mica
Schwiegervater – socru mic

Utile

Proverbe germane

Articolul (I) si (II) despre proverbele germane si semnificatiile lor in limba romana au fost deja publicate. Alte expresii interesante, traducerea lor mot a mot, precum si semnificatiile reale in limba romana in articolul nostru de astazi.

„Abends werden Bürgersteige hochgeklappt”
„Seara, trotuarele vor fi aruncate”

Expresia inseamna ca orasul nu are oportunitati de divertisment. In orasele mici nu exista prea multe activitati. Mai ales seara, cand multe magazine sunt deja inchise. In consecinta, oamenii prefera sa ramana acasa si pe strazi, pavajul pare a fi inutil, astfel incat ar putea sa se odihneasca, s-o ia din loc.

„Einen grünen Daumen haben”
„A avea degetul mare verde”

Deci, asa se spune despre un om care este foarte bun la gradinarit -er hat einen grünen Daumen. Persoanele care mereu sapa in gradina pot fi usor recunoscute dupa maini. Si nu doar dupa pamantul de sub unghii, ci si dupa nuanta verde deschisa pe degete.

„Lampenfieber haben”
„A avea febra lampara”

Cane dintre noi nu se teme sa vorbeasca in fata unui numar mare de oameni? Mai ales cand stati pe scena, sub ochii vigilenti a zeci de ochi si in lumina reflectoarelor. Germanii numesc aceasta stare febra lampilor -Lampenfieber si nu au inventat nimic nou, noi ii spunem „frica de scena”.

„Die Haare auf den Zähnen haben”
„A avea par pe dinti”

O prezentare destul de infioratoare astfel de imagine, nu-i asa? Cu aceasta expresie se caracterizeaza o persoana care are un caracter puternic si nu s-ar fi lasat jignita. De ce aceasta formulare? Din cele mai vechi timpuri, o mare cantitate de par era identificata cu masculinitate si forta. In consecinta, exista riscul ca la cei parosi tare sa le apara par si pe dinti.

„Wie Gott in Frankreich leben”
„A trai ca un Dumnezeu in Franta”

Germanii indragesc sa foloseasca aceasta expresie atunci cand vor sa spuna ca cineva traieste fericit si fara griji. De asemenea, fraza poate fi folosita intr-un sens negativ, spunand ca o persoana traieste o viata prea lipsita de griji. O teorie interesanta a originii unui astfel de concept descrie vremurile Marii Revolutii Franceze. Inainte de rasturnarea monarhiei, Biserica Catolica din Franta a fost o mare forta si adesea a apelat la slujbele ceresti. Dupa Revolutie, biserica si-a pierdut toata puterea, respectiv, tatal lui Isus a putut sa se relaxeze si sa traiasca o viata linistita.