Mai multe verbe obisnuite pot actiona ca verbe modale, de aceea este bine sa le cunoastem si sa stim cum le folosim:
Sie geht jeden Abend tanzen – Ea merge in fiecare seara sa danseze.
Er bleibt bei der Begrüßung sitzen. – El ramane asezat la salut.
Primul verb il ajuta doar pe cel de-al doilea, pe cel de baza, pe cel semantic. Ambele formeaza un verb compus. Prin urmare, aici nu lucreaza regula ca in fata celui de-al doilea verb ar trebui sa fie folosit -zu. Verbele care pot actiona ca modale:
kommen (a veni), gehen (a pleca), bleiben (a ramane);
hören (a auzi), sehen (a vedea), fühlen (a simti), spüren (a mirosi);
lernen (a invata ceva), lehren (a preda), helfen (a ajuta).
Toate au o umbra de auxiliere: pentru a merge sau a ramane de a face ceva, pentru a preda sau de a ajuta sa faca ceva, a auzi sau pentru a vedea cum se face ceva.
Observati si utilizarea Infinitivului dupa verbele de perceptie (a auzi, a vedea, a simti):
Ich höre das Mädchen singen. – Eu aud fata cantand.
Ich sehe die Gefahr kommen. – Eu vad pericolul care vine. (literalmente: vad pericolul a veni.)
Ich spüre den Schmerz wiederkommen. – Eu simt cum durerea se intoarce.
Ich fühle das Gift wirken. – Eu simt cum functioneaza otrava.
In ceea ce priveste predarea si asistenta in procesul de studiere verbele -lernen, lehren, helfen sunt folosite ca modale (adica, fara zu) doar in declaratii scurte, care sunt urmate de un Infinitiv, sau Infinitiv cu o mica adaugare. In caz contrar, se utilizeaza expresia cu –zu. Inainte de aceasta expresie, se poate pune o virguaă – daca se doreste o propozitie mai clara sau sa se evite ambiguitatea. Comparati:
Wir helfen euch die Koffer packen. – Noi va ajutam sa faceti bagajele.
Er hilft mir, eine Dreizimmerwohnung direkt bei dem Stadtpark zu finden. – El ma ajuta sa gasesc o locuinta de trei camere chiar langa parcul orasului.
Sie lehrt ihren Enkel schwimmen. – Ea il invata pe nepotul ei sa inoate.
Wir lernen, Sendungen der „Deutschen Welle” simultan zu übersetzen. – Noi invatam sa traducem simultan emisiunea „Deutsche Welle”.
Nu au nevoie de -zu nici verbele -schicken (a trimite), nennen (a numi), heißen (a se numi), pentru ca ele, de asemenea, sunt primite drept verbe auxiliare, ca si cele modale – intregul sens este axat pe al doilea verb:
Die Mutter schickt ihre Tochter Brot holen. – Mama trimite fiica sa cumpere (literalmente: a aduce) paine.
Das nenne ich Wasser in den Rhein schütten! – Eu numesc asta a varsa apa in Rin!
Das heißt arbeiten! – Aceasta se numeste munca! (Iata asa trebuie!)