Arhive categorii: Gramatica

Perfekt – timpul trecut in limba germana

Perfekttimpul trecut este cel mai folosit timp in limba germana. In primul rand trebuie invatata formarea lui. La urma urmei, el este folosit in vorbirea colocviala si in viata de zi cu zi. Acesta este timpul pe care il veti folosi aproape intotdeauna cand vorbiti despre trecut in limba germana.

Pentru a forma un perfect, se folosesc verbele auxiliare haben sau sein + participiul II (Partizip ll, si a 3-a forma a verbului) a verbului semantic.

Verbele auxiliare haben sau sein nu se traduc, ele sunt doar o parte variabila a predicatului. Sensul total al predicatului depinde de semnificatia verbului care actioneaza sub forma de participiu (Partizip ll, a 3-a forma a verbului), care este partea sa neschimbatoare si se afla la sfarsitul propozitiei.

Ich habe dieses Buch gelesen. – Eu am citit aceasta carte.
Er ist nach Berlin gefahren. – El a venit la Berlin.

Nu uitati, Partizip ll sta la sfarsitul propozitiei, imaginea de mai jos este acolo ca sa va aminteasca acest lucru:

Timpul trecut in limba germana

Perfect – este perfectul compus in limba germana (das Perfekt). Timpul perfect se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare „haben” (a avea) si „sein” (a fi) conjugate la timpul prezent (Präsens) la care se adauga participiul II (Partizip II) al verbului de conjugat.

Structura perfectului compus este urmatoare: Subiect + verb auxiliar (haben sau sein) + alte parti de propozitie + participiu II.

Deci, pentru a forma timpul Perfect, trebuie sa conjugati verbul auxiliar haben sau sein (merge pe locul doi in propozitie), formati corect participiul II (Partizip ll, a 3-a forma a verbului) si puneti-l la sfarsitul propozitiei.

Prima dificultate: ce verb auxiliar sa alegeti? haben sau sein? Sa ne lamurim!

Mai intai, sa repetam conjugarile verbelor sein si haben. Trebuie sa cunoasteti aceste doua tabele pe de rost.

Conjugarea verbului sein                                                                Conjugarea verbului haben

verbe auxiliare

Verbele cu „sein

Cu verbul auxiliar sein se folosesc urmatoarele verbe:

1. Toate verbele intransitive care denota misscare in spatiu:
aufstehen, begegnen, fahren, fallen, fliegen, gehen, kommen, reisen si etc.

2. Toate verbele intransitive care semnifica o schimbare de stare, trecerea la o noua faza a procesului, de exemplu: aufblühen, aufwachen, einschlafen, entstehen, werden, wachsen ??? sterben, ertrinken, ersticken, umkommen, vergehen, etc.

3. Verbele sein, werden, bleiben, geschehen, passieren (se intampla, apar), gelingen (reusesc)

NOTA:

1. Verbele fahren si fliegen pot fi de asemenea folosite ca tranzitive. In acest caz, ele se conjuga cu verbul haben:
Ich habe das Auto selbst in die Garage gefahren.
Der Pilot hat das Flugzeug nach New York geflogen.

2. Verbul schwimmen:
Er ist über den Kanal geschwommen. (miscarea catre un obiectiv specific)
Er hat zehn Minuten im Fluss geschwommen. (miscare intr-un spatiu limitat, fara a indica scopul miscarii)

Verbele cu „haben”

Verbele ramase formeaza timpul perfect cu haben:

1. Toate verbele care controleaza cazul acuzativ ( verbe tranzitive):
bauen, fragen, essen, hören, lieben, machen, öffnen etc.

2. Toate verbele reflexive:
sich beschäftigen, sich bemühen, sich rasieren etc.

3. Toate verbele modale:
dürfen, können, mögen, müssen, sollen, wollen.

4. Verbe intransitive care denota actiuni sau conditii continue. Acestea includ:

a) verbe care se combina cu circumstantele locului si timpului, dar nu implica o schimbare de loc, de stare sau de miscare in spatiu:
hängen ( verb puternic), liegen, sitzen, stehen, stecken, arbeiten, leben, schlafen, wachen etc.

b) verbe care controleaza cazul dativ, care nu indicaa miscare: antworten, danken, drohen, gefallen, glauben, nützen, schaden, vertrauen etc.

c) verbele anfangen, aufhören, beginnen, care indica inceputul si sfarsitul actiunii.

In sudul Germaniei, verbele liegen, sitzen, stehen sunt utilizate la timpul perfect cu sein.

Componentele perfectului au un singur sens si nu sunt traduse separat. Prin urmare, dupa ce am vazut verbul auxiliar haben sau sein in propozitie, este necesar sa gasiti a doua parte a formei complexe (participiul II) la sfarsitul propozitiei si sa le traduceti intr-un singur cuvant – verb la timpul trecut. Cand traduceti, trebuie sa urmati ordinea cuvintelor.

De exemplu: Mein Bruder ist nach Berlin gefahren. – Fratele meu a mers la Berlin. – Pentru traducere, trebuie sa „mergeti” la sfarsitul propozitiei, dar „ist” nu se traduce.
In dictionare si listele cu forme de baza, verbele care formeaza perfectul cu sein sunt de obicei insotite de o nota speciala.

Exemple de conjugare a verbelor la timpul perfect:

arbeiten – a munci
ich habe gearbeitet
du hast gearbeitet
er hat gearzeitet
wir haben gearbeitet
ihr habt gearbeitet
sie habe gearbeitet

kommen (e) – a veni
ich bin gekommen
du bist gekommen
er ist gekommen
wir sind gekommen
Ihr seid gekommen
sie sind gekommen

Acum sa discutam cum sa formam forma a treia a verbului, sau Partizip ll (participiu ll).

Pentru verbele neregulate, a treia forma trebuie memorata conform tabelului, pe care il gasiti AICI !

De exemplu: lesen – gelesen, bleiben – geblieben, nehmen – genommen.

Care verbe sunt corecte si care nu – trebuie sa le invatati.

Pentru verbele obisnuite, forma a treia a verbului se formeaza folosind prefixul neaccentuat ge- si sufixul -t, de exemplu: fragen – gefragt, machen – gemacht, reisen – gereist.

Pentru verbele obisnuite si neregulate

Daca verbul are un prefix detasabil, prefixul ge- este plasat intre prefixul detasabil si radacina verbului: mitarbeiten – mitgearbeitet, aufstehen – aufgestanden, teilnehmen – teilgenohmen.
Prefixul ge- nu este folosit pentru verbe cu prefix inseparabil: besuchen – besucht, verstehen – verstanden.
Verbele cu sufixul -ier formeaza de asemenea participiul II faara prefixul ge-: studieren – studiert, interesieren – interesiert.
Pentru a memora aceste reguli, vedeti imaginea:

Tabel verbe

Partizip 2

Minunat! Acum stiti ca trebuie sa selectati un verb auxiliar, sa-l conjugati si sa-l puneti pe locul doi, dupa care trebuie sa formati Partizip ll al verbului semantic si sa-l puneti pe ultimul loc in propozitie.

Realizat – avem o oferta la timpul trecut. Wir haben alles sehr gemacht! (Ne-am descurcat foarte bine!)

Timpurile in limba germana

In aceast srticol puteti gasi informatii despre toate timpurile limbii germane:

timpul prezent (Präsens), timpul trecut (Präteritum, Perfekt, Plusquamperfekt) si timpul viitor (Futurum).

1. Präsenstimpul prezent este folosit pentru a exprima prezentul in limba germana.

2. Pentru expreima trecutul in limba germana, exista trei modalitati de a ne exprima la timpul trecut:

Imperfekt sau Präteritum (aceasta este timpul trecut simplu folosit in scris).
Perfect (timpul trecut complicat, folosit in vorbirea colocviala).
Plusquamperfekt (timpul trecut complex inainte de timpul trecut, ceea ce inseamna finalizat in trecut sau o actiune care a avut loc demult)

3. Pentru a-si exprima actiunile in viitor, in limba germana exista doua tipuri a ne exprima la timpuri viitoare:

Futurum 1 (timpul viitor compus)
Futurum 2 (timpul viitor compus, care exprima timpul viitor relativa, practic niciodata nu este folosit).

Astfel, in limba germana sunt sase timpuri: Präsens, Präteritum, Perfekt, Plusqamperfekt, Futurum 1, Futurum 2.

Va sugeram sa invatati mai intai urmatoarele timpuri din limba germana: Präsens si Perfekt. Noi am mai scris pe paginile noastre la aceasta tema si urmaeaza si alte articole. Aceatsa este doar lectia introductiva, aveti insa in articol cateva link-uri catre lectiile trecute, iar in continuare vom adauga lectii noi care sa va ajute sa intelegeti mai bine timpurile in imba germana. Nu uitati ca avem si pagina si grup pe FaceBook, unde va asteapta cateva zeci de mii ce colegi care invata si ei limba germana impreuna cu noi!

Germana: lectii online – Die Silbe. Silaba.

O silaba este cel mai mic grup indivizibil de sunete. In limba germana, silabele se impart in asa-numitele Sprechsilben (silabe fonetice) si Sprachsilben (silabe din cuvinte).

Silabele fonetice sunt formate ca urmare a impartirii fonetice a unui cuvant polisilabic.

Silabele din cuvinte sunt parti ale cuvintelor complexe (compuse).

Un exemplu de silabe fonetice / Beispiel für Sprechsilben: lie-ben, Sil-ben-tren-nung, Wei-ter-bil-dung

Exemplu de silabe din cuvinte / Beispiel für Sprachsilben: Haus-dach, stein-reich, Durch-fahrt, hell-blau

Fiecare cuvant are o asa-numita silaba radacina (Stammsilbe).

Prin adaugarea de silabe suplimentare (Vorsilbe bzw. Präfix – prefix) si/sau (Nachsilbe bzw. Sufix – sufix) la silaba radacina se formeaza cuvinte noi, care se numesc cu o singura radacina.

Exemplu / Beispiel: Tag> tagen – Tagung – täglich – betagt – vertagt – Vertagung

Exemplu cu prefixe / Beispiele für Präfixe: ge- ver- be- ent- zer- er-

Exemple cu sufixe / Beispiele für Suffixe: -ung -heit -keit -nis -bar -lich -ig -er -en -eln

Regula 1

Baza fiecarei silabe este o vocala. O silaba nu poate consta dintr-o singura consoana.

Exemplu: schwim-men, lau-fen, Berg

Regula 2

Ultima consoana din grupul consoanelor se refera la urmatoarea silaba. Mai mult, combinatiile de consoane care compun un sunet sunt considerate 1 consoana: ch, sch, ck.

De exemplu: mensch-lich, Men-schen, man-chen, Ses-sel

Regula 3

Silaba poate incepe cu o vocala.

De exemplu: ver-ein-zelt, un-ver-ant-wort-lich, un-ei-nig

Regula 4

Impartirea in silabe a cuvintelor compuse are loc in locurile de unire ale unitatilor sale

De exemplu: Glas-per-len, Glas-au-ge, Pro-gramm-kö-nig