Toate articolele scrise de Limba

Numere, date, fractii si alte cifre in limba germana (partea I)

Numerele sunt, probabil, una dintre cele mai importante categorii de limbi. O dovada clara a acestui teorii este faptul ca copiii de la o varsta frageda invata a socoti (cel putin pe degete). Cu ajutorul numerelor se exprima timpul, inaltimea, greutatea, date si multe, multe altele.

Sa incercam sa intelegem toate varietatile de cifre in limba germana.

NumereCe fel si cum sunt?

In total, exista trei mari grupuri:
1) cantitative; 2) ordinare; 3) fractionale.

Care este diferenta dintre cele fractionale si restul nu merita de spus, dar cele cantitative si ordinare sunt adesea confundate, desi nu este nimic complicat la ele!

Numerele cantitative, dupa cum sugereaza si numele, exprima cantitatea si raspund la intrebarea „Cat?”:
– o singura persoana (cate?)
– doua rosii (cate), Etc.

Numerele Ordinaree indica ordinea si raspund la intrebarea „Care (in functie de rand)?”:
– primul in viata mea (al catelea?);
– Cel de-al saptelea etaj (care?), Etc.

Numerele cantitative si caracteristicile lor

1.Raspunda la intrebarea: -Cat de mult? – Wie viel?

2.Numarul -UNU poate avea forme precum eins, einen, eine (in cazul in care aceasta cifra inlocuieste un substantiv):

Wie viele Kinder hast du? – Cati copii ai?
Ich habe eins ( ein Kind ) – Eu am unul ( un copil).

Hast du viele Teller? – Tu ai multe farfurii?
Ich habe nur eineneinen Teller ). -Eu am doar una ( o farfurie).

3.Numarul -UNU poate fi folosit independent si formeaza un Genitiv separator, atunci el se declina ca un articol hotarat si se
combina cu adaugarile in cazul genitiv la plural:

eine der besten Freundinnen – una din cele mai bune prietene
einer der besten Freunden – unul dintre cei mai buni prieteni
einer von uns – unul dintre noi

4.Daca in fata numarului exista un articol hotarat, atunci acesta se declina dupa tip declinare slaba:

die eine von Frauen – singura dintre femei

5.Hundert (100) si tausend (1000) pot juca rolul substantivelor. Comparati:

hundert Menschen – o suta de oameni
Hunderte von Menschen – sute de oameni

6.Pentru a deosebi –zwei si –drei, uneori in loc de –zwei este folosit –zwo.
(da, noi nu prea intelegem cum poate fi confundat -zwei si -drei, dar totusi -zwo este auzit in limba germana destul de des).

7.Numerele nu influenteaza cazul substantivului:

zwei Freunde – doi prieteni (Nominativ)
vier Jahre – patru ani (Nominativ)
drei Jahrhunderte – trei secole (Nominativ)

Verbe cu prepozitii

Adesea, in limba germana, verbul este folosit cu prepozitie. Astfel de verbe trebuie memorate impreuna cu prepozitia si uneori cu cazul care urmeaza dupa aceasta prepozitie. Comparati:

Ich denke an meine Freundin. (Akkusativ) – Eu ma gandesc la prietena mea.
Er nimmt an diesem Wettbewerb teil. (Dativ) – El participa la aceasta competitie.

Pentru prepozitiiile -für and mit-, de exemplu, cazul nu trebuie memorat: dupa -für – intotdeauna Akkusativ, dupa -mit – intotdeauna Dativ. Dar dupa -an pot exista atat Dativ cat si Akkusativ, deoarece aceasta este o prepozitie al locatiei. Prepozitiile care indica o locatie necesita Akkusativ, daca raspund la intrebarea wohin? (incotro?) si Dativ, daca raspund la intrebarea (unde?). Prin urmare, aceste verbe trebuie memorate dupa cum urmeaza: denken an + Akk., Teilnehmen an + Dat.

Akk-La cine ma gandesc?-la prietena mea; Dativ- Unde participa? – La aceasta competitie.
Astfel de verbe sunt numite Verbe cu prepozitii, deoarece „controleaza” o anumita prepozitie si caz.

O alta caracteristica a acestor verbe:
Wofür interessierst du dich? – Ce te intereseaza?
Ich interessiere mich dafür. – Ma intereseaza asta.

Deci: in loc de -für was se va folosi forma inversata -wofür (was se transforma in wo-), in loc de für das – dafür. Acest lucru este posibil doar in cazul cand este vorba despre un obiect neinsufletit. In cazul in care ne referim la anumite persoane, acest specific nu apare:

Für wen interessiert sie sich? – De cine se intereseaza ea?
Sie interessiert sich für den (ihn). – Ea se intereseaza de el.

In cazul in care prepozitia incepe cu o vocala, atunci pentru comoditatea de pronuntie dupa wo- si -da- punem un -r-:
Woran dengue Sie? – La ce Va ganditi?
Ich denke daran. – Ma gandesc la asta

In unele cazuri, verbul poate controla doua prepozitii diferite si de la asta isi schimba sensul:
Er freut sich auf das nächste Wochenende. – El se bucura de weekend-ul care vine (viitorul).
Er freut sich über das Geschenk. – El se bucura de cadou. (prezent sau trecut).
sau:
Sie denkt an ihre Prüfungen. – Ea se gandeste la examenele ei.
Was denken Sie über unseren Präsidenten? – Ce credeti despre presedintele nostru? (cred = opinia voastra).

Verbele cu prepozitii includ expresii precum:
Ich bin stolz auf meinen Sohn. – Eu sunt mandru de fiul meu.
Ich bin damit einverstanden. – Eu sunt de acord cu asta.
Sunt un fel de verbe compuse: constau din verbul de legatura – ein si adjectiv: stolz sein auf + akk., Einverstanden
sein mit …

Un caz delicat sunt verbele care necesita dupa ele Genitiv (fara prepozitie):
Er gedenkt seiner Eltern. – El isi aminteste parintii (pastreaza o amintire cu ei).
Wir verdächtigen ihn des Diebstahls, des Mordes. – Noi il suspectam de furt, de crima.
Ich entsinne mich dessen nicht. – Nu-mi amintesc asta.
(Dessen – in loc de -da + prepozitie – ca si -damm, dafür.) Stiti intrebarea, la care raspunde Genitiv: wessen – al cui? Dessen este raspunsul la aceasta intrebare.)

Diese Behauptung entbehrt jeder Grundlage. – Aceasta afirmatie este lipsita de sens.
Dieses Spielzeug erfreut sich großer Beliebtheit. – Aceasta jucarie este foarte intrebata (popularitate, dragoste).
Die Wohnung bedarf der Renovierung. – Apartamentul are nevoie de reparatii.
Dupa cum vedeti toate inseamna mai mult implicarea (sau neimplicarea, sau necesitatea implicarii) in ceva (cazul genitiv).

Anterior, au existat mult mai multe astfel de verbe (care necesitau Genitiv) (de exemplu, in lucrarile lui Goethe le veti intalni deseori). Treptat, s-a schimbat Genitivul intr-un alt caz + prepozitia. Comparati (in paranteze forma veche):

Sie erinnert sich gern an ihre Schulzeit (ihrer Schulzeit). – Ea isi aminteste cu placere timpul petrecut la scoala.
Ich schäme mich für sein Verhalten (seines Verhaltens). – Mi-e rusine de comportamentul lui.

De altfel, si Dativul este tot mai mult inlocuit cu Akkusativ + prepozitie:
Ich schreibe ihm/an ihn. – Eu ii scriu lui.
Gisela vertraut ihm/auf ihn. – Gisela are incredere in el.

Iata si forma: verb + adjectiv + Genitiv:
Er ist sich seines Erfolges sicher. – El este sigur de succesul sau.
Du bist solcher Ehre nicht würdig. – Tu nu meriti o asemenea cinste.
Es war nicht der Mühe wert. – Asta nu merita un asemenea efort.
Ich bin mir des Risikos wohl bewusst. – Eu sunt pe deplin constient de risc.
Substantivul + Genitiv, asa cum am spus, poate fi inlocuit cu pronumele dessen:
Bist du dir dessen sicher? – Tu esti sigur de asta?

Combinatia was, das + prepozitia va permite sa nu repetati nca o data ceea ce este clar deja pentru interlocutor:

Was bekommst du dafür (für deine Arbeit)? – Ce vei primi pentru asta (pentru acest lucru)?
Wofür bekommst du dieses Geld? – Pentru ce primesti acesti bani?
Ich war nicht dabei (bei dieser Veranstaltung). – Eu nu am fost prezent acolo (la acest eveniment).
Und damit basta! – Si cu asta basta!

Fiti atenti la cuvantul -einander (reciproc) – prepozitia data de verb se uneste direct cu cuvantul:
Wir kennen einander gut. – Noi ne cunoastem bine.
Wir denken aneinander.. – Noi ne gandim unul la celalalt.
Wir sprechen miteinander. – Noi vorbim unul cu altul.

Verbele modale la timpul Perfekt

Sa vedem acum ce se intampla cu verbele modale la timpul Perfekt. Pentru inceput un exemplu la timpul prezent (Präsens):
Ich muss die Waschmaschine reparieren. – Eu trebuie sa repar masina de spalat.
Si acum la Perfekt:
Ich habe die Waschmaschine reparieren müssen. – Eu a trebuit sa repar masina de spalat.
Adica: in loc sa formeze Partizip 2 (participiu trecut), noi folosim Infinitivul (forma nedeterminata): habe … mussen. Pentru a nu incurca si mai mult – este de ajuns ca folosim doua verbe consecutiv.

Aceasta regula se aplica si la verbele de perceptie (sehen, hören), atunci cand acestea actioneaza ca modale, adica asociate cu principalul verbul semantic. Comparati:
Er hat sie gehört. – El a auzit-o.
Er hat sie Klavier spielen hören. – El a auzit, cum ea canta la pian.

In cazul -hören, fühlen, precum si -helfen, sunt posibile urmatoarele optiuni:

Hat ihn jemand weggehen hören/gehört? – Cineva a auzit cand el a plecat?
Er hat sein Ende kommen fühlen/gefühlt. – El simtea ca se apropie sfarsitul.
Er hat mir den Koffer tragen helfen/geholfen. – „El m-a ajutat sa duc valiza.

Apropo, dar in cazul cand eu nu pot repara masina de spalat? Atunci e un pic mai complicat:
Ich muss die Waschmaschine reparieren lassen. – Eu trebuie (am nevoie) sa repar (sa dau la reparat) masina de spalat. – Präsens.

Ich habe die Waschmaschine reparieren lassen müssen. – Eu a trebuit (a da) a repara masina de spalat. – Perfect. De fapt, totul este la fel: –müssen este pus la sfarsitul propozitiei.

Lassen ca verb modal la Perfekt, de asemenea, se lipseste de –ge-:

Sie hat ihre Haare schneiden lassen. – Ea si-a taiat parul (literalmente: si-a dat parul la taiat).
Aici lassen nu are nici un sens independent, functionează ca un verb modal (ajuta sa se inteleaga cine anume a tunc). Dar acest verb poate actiona si in sensul sau principal – a lasa. In acest caz, el se poate folosi fara –ge– daca in fata lui se mai afla verb la Infinitiv. Comparati:

Ich habe meine Schlüssel im Hotel gelassen. – Eu mi-am lasat cheile la hotel.
(Aici lassen este singur, deci formeaza timpul cand a avut loc actiunea – cu Partizip 2.)
Ich habe meinen Schlüssel auf dem Tisch liegen (ge)lassen. – Eu mi-am lasat cheia (sa stea) pe masa.
Er hat seinen Wagen an der Ecke stehen (ge)lassen. – El si-a lasat masina (sa stea) la colt. (Aici sunt doua verbe la rand la Infinitiv).

Am observat deja aceasta interesanta caracteristica: nemtii, spre deosebire de noi, prefera sa vorbeasca mai detaliat: nu doar au lasat, dar au lasat sa stea, ca si cum ar clarifica starea in care au parasit subiectul.

Ce s-ar intampla daca un verb modal ar fi folosit la Perfekt fara un verb semantic de baza, adica independent? Atunci, ca si in cazul verbului „singuratic” – lassen, va exista un participiu cu –ge-,
Du hast es gewollt. – Tu ai vrut asta (wollen).

Comparati:
Du hast die Wohnung renovieren (lassen) wollen. – Tu ai vrut sa repari (sau sa dai la reparat) apartamentul.
La fel ca asta: Mussen – gemusst (Nota: Umlaut la Partizip 2 verbe modale se „evaporează”), können – gekonnt,
dürfen – gedurft, sollen – gesollt:
Sie hat nicht in die Disko gedurft. – Ei nu i s-a putut(nu i-au dat voie) la discoteca.
Ich habe das nicht so gut gekonnt. – Mie nu mi-a mers atat de bine (nu am putut).

Comparati:
Unsere Tochter hat nie in die Disko gehen dürfen. – Fiicei noastre niciodata nu i s-a permis sa mearga la discoteca.
Ich habe das nicht so gut machen können. – Eu nu am putut face asa bine.

Mai ales memorati mögen – gemocht:
Ich habe diese Speise immer gemocht. – Mie mereu mi-a placut acest fel de mancare.
In general la Partizip 2 verbe modale sunt utilizate relativ rar – pentru simplul motiv ca verbele modale rareori actioneaza individual, rareori raman singure.

Daca Perfectul verbului modal (sub forma a doua Infinitive la rand) este folosit in propizitii predicative, atunci ordinea traditionala a predicaturlui este incalcata.

Comparati:
Unser Schulkamerad hat uns nicht besucht. – Colegul nostru de scoala nu a venit sa ne viziteze (nu ne-a vizitat).
Es ist schade, dass er uns nicht besucht hat. – Este pacat ca el nu ne-a vizitat.
Unser Schulkamerad hat uns besuchen wollen. – Colegul nostru de scoala a vrut sa ne viziteze.
Es ist schade, dass er uns nicht hat besuchen können. – Este pacat ca nu ne-a putut vizita.

In ultimul exemplu, partea auxiliara a verbului conjugat este in imposibilitatea de a trece la sfarsitul propozitiei (asa cum ar trebui sa fie dupa regula). Aparent, – besuchen können hat – este prea mult chiar si pentru germani. In orice caz, verbul modal este mai puternic decat partea conjugata. Astfel:
Er will mit uns essen gehen. – El vrea sa mearga cu noi la restaurant (literalmente: a manca).
Ich glaube, dass er mit uns hat essen gehen wollen. – Eu cred ca el a vrut sa mearga cu noi la restaurant.

Si, de asemenea:
Du hast die Gefahr kommen sehen. – Tu ai vazut cum se apropie pericolul.
Ich weiß, dass du die Gefahr hast kommen sehen. – Eu stiu ca tu ai vazut cum se apropie pericolul.

Deci, verbul auxiliar in propizitia predicativa nu poate sari peste dublul Infinitiv.
Cu toate acestea, daca verbul nu este unul modal (si nu un verb de perceptie), atunci: atunci cand nu exista doua verbe la Infinitiv la rand, atunci totul este posibil, nimic nu este „prea”:
Sie ist jeden Abend tanzen gegangen. – Ea in fiecare seara mergea sa danseze.
Ich weiß, dass sie jeden Abend tanzen gegangen ist. – Eu stiu ca ea mergea sa danseze in fiecare seara.