Intr-unul dintre articolele anterioare, ne-am oprit deja atentia asupra cuvintelor complexe din limba germana. Astazi as vrea sa va spunem despre cel mai lung cuvant, precum si despre cum sa traduceti astfel de cuvinte in limba romana. Desigur, multe cuvinte complexe, in special cele compuse din 2 cuvinte, sunt ferm inradacinate atat in limba literara, cat si in limba germana vorbita, si chiar in dialecte. De exemplu, cuvantul Bahnhof „statie de cale ferata” este in auzul tuturor si putini oameni stiu ca este format din cuvantul Bahn „cale ferata”si cuvantul Hof „curte”.

Dar limba germana de cancelarie, numita Kanzleisprache, si jargonul profesional, Berufssprache, sunt pline de cuvinte complexe care pot fi 4, 5 sau uneori 6 cuvinte.

Dictionarul explicativ german Duden are un articol curios despre cele mai lungi cuvinte germane cunoscute de Duden. Expertii Duden sunt interesati sa urmareasca aparitia si frecventa noilor cuvinte complexe, analizand limbajul jurnalistilor, avocatilor, oficialilor guvernamentali, politicienilor si sectorului de afaceri. Articolul, in special, se spune ca este indicativ pentru specialisti nu cate cuvinte si litere contine un cuvant, ci daca acest cuvant lung a fost intalnit de cel putin 4 ori intr-un mediu germanofon.

Prin urmare, cel mai lung cuvant german, conform lui Duden, consta din 7 cuvinte si 67 de litere. Acesta este cuvantul:

Grundstücksverkehrsgenehmigungszuständigkeitsübertragungsverordnung – „Ordonanta privind transferul responsabilitatilor pentru tranzactiile juridice legate de terenuri”

Cea mai interesanta intrebare este: cum traducem astfel de cuvinte?

Multe cuvinte germane au echivalente stricte in limba romana pe care le veti gasi in orice dictiobar german-roman. De exemplu, Flughafen „aeroport”, Fremdwörter „cuvinte imprumutate” sau Flugzeug „avion”.

Dar traducerea multor cuvinte ale limbajului clerical si a limbii jargonului profesional lipseste din dictionare. In astfel de cazuri, va sfatuiesc sa impartiti mai intai acest cuvant complex in altele simple si sa intelegeti semnificatia fiecarui cuvant. Apoi, trebuie sa puneti sensul impreuna. Adesea, dar nu intotdeauna, puteti fi ghidati de regula: atunci cand traducem un cuvant in romana, incepem cu ultimul cuvant, mergand inainte pentru a ajunge la primul. De exemplu:

Telekommunikationsüberwachungsverordnung – comanda pentru interceptarile mijloacelor de comunicare

Telekomunicatie – facilitati de comunicare
Überwachung – ainterceptare
Verordnung – comanda

Si acum va sugerez sa va testati cunostintele in cateva fraze.

Traduceti in limba romana. Folositi un dictionar, daca este necesar.

1. Kraftfahrzeugsteuer
2. Rundfunkbeitrag
3. Einnahmenüberschussrechnung
4. Verkehrsinfrastrukturfinanzierungsgesellschaft

1. taxa auto
2. taxa pentru radio si televiziune
3. declaratia de venituri si cheltuieli
4. organizatie de finantare a infrastructurii de transport

In articolul precedent v-am propus sa studiem limba germana antrenandu-ne intr-un joc haios. Pentru cei care nu la-u citit, gasiti articolul aici. Am analizat insa mai mult partea gramaticala si matematica, cum se utilizeaza articolele in diferite cazuri. Haideti sa vedem astazi si rezultatul jocului!

Cum este? Ce numar a rezultat? Este cumva numarul 9? Da da da. Aceasta este o gluma legata de pandemie. Cred ca multi in acest an au ajuns deja la ideea ca isi vor petrece vacanta din aceasta vara si poate chiar si urmatoare „daheim” („acasa” sau „in patrie”). Intrebati de ce „daheim” si nu „zu Hause”? Nu-i de mirare. Adverbele „daheim” si „zu Hause” care inseamna „acasa” sunt sinonime. Pur si simplu adverbul „daheim” este folosit mai mult in sudul Germaniei, Austria si Elvetia, iar „zu Hause” – in nordul Germaniei si in limba literara. Poate ati observat ca al doilea sens al cuvantului „daheim” este „in patria”, ceea ce nu este caracteristic adverbului „zu Hause”. Deci, daca doriti sa spuneti „sunt acasa”, puteti utiliza expresia „ich bin daheim” sau „ich bin zu Hause”. Dar daca doriti sa spuneti, „nu am mai fost in patria mea de mult timp”, atunci aici este folosit „Daheim” – „ich war lange nicht daheim”, sau echivalentul sau „in der Heimat” – „ich war lange nicht in der Heimat ”.

Sa ne uitam acum la expresiile cu cuvantul „Urlaub”- vacanta. Daca vrem sa spunem ca „suntem sau plecam in vacanta”, folosim prepozitia „in” – „in Urlaub gehen”, „in Urlaub fahren”. In aceasta expresie, cuvantul „Urlaub”, care este de genul masculin – „der Urlaub”, este intotdeauna folosit fara un articol. Dar daca vrem sa spunem „a fi in vacanta”, atunci exista optiuni cu prepozitiile – „in Urlaub sein”, „auf Urlaub sein” si chiar „im Urlaub sein” „in dem Urlaub sein”). Pentru a nu confunda, va sfatuim sa aleageti o singura expresie si s-o memorati pe ea. Cea mai des folosita expresie este cu prepozitia „in” si fara articolul: „in Urlaub sein”.

Va rugam sa retineti ca majoritatea tarilor in limba germana sunt neutre si sunt utilizate fara articol. De exemplu: Indien, Thailand, Indonesien, Deutschland, Russland etc. Cu astfel de tari, fie este folosita prepozitia „nach” daca spunem ca „plecam in vacanta in aceasta tara”, fie prepozitia „in” daca spunem ca suntem „in vacanta in aceasta tara”. De exemplu: „Ich fahre in Urlaub nach Deutschland” („Eu plec in vacanta in Germania”), „Ich bin in Urlaub in Deutschland” („Sunt in vacanta in Germania”). Exceptie fac tarile de genul feminin die Türkei, die Slowakei, die Schweiz, de genul masculin der Iran, der Irak, der Sudan, der Jemen si la plural Vereinigten Staaten (die USA). La astfel de tari se foloseste doar prepozitia „in”. De exemplu: „Ich fahre in Urlaub in die Schweiz” („Plec in vacanta in Elvetia”), „Ich fahre in Urlaub in die USA” („Plec in vacanta in SUA”), „Ich bin in Urlaub in der Schweiz ”(„ Sunt in vacanta in Elvetia ”),„ Ich bin in Urlaub in den USA ”(„ Sunt in vacanta in SUA ”)

In aceasta gluma matematica am intalnit o multime de cuvinte pe tema „matematicii”. Daca copiii vostri merg la scoala in Germania sau lucrati pentru o companie germana si va confruntati cu formarea de rapoarte, cuvintele pe acest subiect vor fi utile. Sunt derivate din cuvinte latine si au sufixul caracteristic „-ieren”. De exemplu, „addieren” („a adauga”), „subtrahieren” („a scade”), „multiplizieren” („a inmulti”), „dividieren” („a imparti”). Fiecare dintre aceste verbe este folosit cu propria prepozitie specifica. De exemplu: „Addiere 1 zu 2”, „Subtrahiere 3 von 5”, „Multipliziere 5 mit 7”, „Dividiere 20 durch 2 ”(„ Impartiti 20 la 2 ”). Fiecare dintre aceste verbe are echivalentul sau german, dar practic, daca vorbim despre matematica, veti auzi aceste verbe.

Articolele de astazi s-au dovedit a fi voluminoase si cu multe informatii. Va uram succes!