În limba germană, există un grup de așa-numitele substantive slabe (toate sunt de genul masculin, le vom memora astfel: „bărbații slabi”). De ce sunt așa numite vom afla un pic mai târziu.
În literatura de specialitate, le mai găsim și sub forma de declinarea slabă. Din ele fac parte:
1) cuvinte cu -e (der Junge – băiatul, der Russe – rusul, der Kollege- colegul);
2) cuvintele cu sufixe „internaționale” (de fapt, grecești sau latine), de obicei care indică tipul de activitate, cum ar fi: der Student, der Polizist, der Musikant, der Diplomat, der Fotograf, der Filosof, der Architekt…, cu excepția cuvintelor cu -r (Politiker, Regisseur, Notar), cu -l (general), -n (spion);
3) unele substantive „neînsuflețite” de origine străină: der Planet, der Komet, der Brillant, der Diamant, der Automat, der Paragraph…;
4) unele substantive, mai ales monosilabice, care trebuie memorate:
der Herr (domnul), der Held (eroul), der Hirt (păstorul),
der Mensch (omul), der Narr (prostul), der Tor (nebunul),
der Bär (ursul), der Ochs (taurul),
der Fürst (prințul), der Prinz, der Graf, der Zar,
der Kamerad (tovarășul), der Nachbar (vecinul), der Bauer (țăranul).
Aceștia se numesc „bărbați slabi”, deoarece la plural primesc terminația -(е)n, adică sfârșitul tipic al pluralului pentru cuvintele de genul feminin:
der Junge – die Jungen, der Musikant – die Musikanten, der Mensch – die Menschen.
(Comparați: die Politiker, die Regisseure, die Notare, die Generale sau Generäle, die Spione.)
Acest lucru este convenabil: înseamnă că pentru ele nu trebuie memorat pluralul în mod special.
Problema la aceste substantive este că ele își păstrează forma doar la nominativ (Nominativ). La orice alt caz, ele își schimbă forma, adaugând terminația -(е)n.
Nominativ: Der Junge spielt Fußball. – Băiatul joacă fotbal.
Akkusativ: Ich kenne den Jungen. – Îl cunosc pe băiat.
Dativ: Ich schenke dem Jungen den Fußball. – Îi ofer băiatului mingea.
Genitiv: Das ist der Fußball des Jungen. – Aceasta este mingea băiatului.
Cuvântul der Herr (Lord) are o mică caracteristică care este manifestată doar în scris:
Ich kenne den Herrn. (Se adaugă numai -n).
Meine Damen und Herren! (La plural, după cum era de așteptat, -en).
După cum am spus deja, nu toate cuvintele internaționale, care denotă tipul de activitate, se referă la substantivele „slabe” (der Politiker – die Politiker). De un interes deosebit sunt cuvintele cu -or (der Autor), care formează pluralul ca substantive „slabe” (în timp ce schimbă accentul), dar la singular, la declinare după cazuri, se comportă ca substantivele „puternice”.
Der Motor – die Motoren, der Autor – die Autoren.
Ich kenne den Autor. „Cunosc autorul.” Die Defektion des Motors.
La „bărbații slabi” se pot adăuga câteva substantive cu abatere la cazul genitiv (Genitiv), la alte cazuri, ele se comportă ca cele slabe. Comparăm:
der Name des Mannes – numele bărbatului (substantiv normal);
der Name des Jungen – numele băiatului (substantiv slab);
die Bekanntheit des Namens – faima numelui (la genitiv, forma mixtă: -n + -s).
Ich kenne den Namen – cunosc numele (în restul cazurilor, ca un substantiv slab).
Deci, după cum puteți vedea, aceste substantive la genitiv acceptă ambele terminații: și cel slab, și (direct pe el) cel puternic. În plus, la cazul nominativ, aceste cuvinte au două opțiuni: cu -n și fără -n, de exemplu: der Friede(n) (pacea).
Aceste cuvinte (de genul masculin, precum și substantivele slabe), în varianta lor preferata în prezent sunt astfel:
der Gedanke – gândul, der Name – numele, der Funke – flacăra,
der Friede – pacea, der Wille -voința, der Buchstabe – litera,
der Schaden – răul, der Samen – sămânța, der Haufen – grămada,
der Fels – stânca.
Și un cuvânt de genul neutru: das Herz – inima. De exemplu, în fraza ‘„schweren Herzens” – cu o inimă grea (cu reticiență).