Imaginați-vă că în curând e Revelionul și faceti o listă cui și ce cadou oferiți. Pentru a face acest lucru, veți avea nevoie să folosiți cazul dativ (cui dau?). Deci, iată care e problema:
Wem schenke ich was? – „Cui si ce ofer?”
Der Vater: dem Vater (dem, ihm) schenke ihm einen Krimi. – Tatălui (lui) – detectivului.
Die Mutter: der Mutter (der, ihr) schenke ihr ein Bild. – Mamei (ei) – o pictură/un tablou.
Das Kind: dem Kind(e) (dem, ihm) schenke ihm eine Puppe. – Pentru copil (lui) – o păpușă.
Dacă aveți mai mulți copii:
Die Kinder: den Kindern (denen, ihnen) schenke ihnen Puppen. – Le ofer (lor) păpuși.
Cazurile în limba germană: Dativ | Akkusativ | Genitiv vs Nominativ
După cum vă amintiți, la acuzativ, schimbările au loc numai la genul masculin. La dativ, schimbările apar peste tot, la toate genurile și la plural. La genul masculin și neutru, la dativ, terminațiile sunt de felul următor:
Cui? – Wem? – Lui – dem, ihm.
Comparați cu Akkusativul:
Wen? Den, ihn. – Pe cine? Pe acela / pe el.
Dacă cuvântul este de genul feminin, atunci se schimbă genul (poate fi mai ușor să memorați acest lucru): die se schimbă în der. Se schimbă și pronumele: sie în ihr (ea).
Dacă e vorba de un plural, atunci articolul din plural se va transforma din die în den, adică va arăta la fel ca genul masculin în acuzativ. În plus, și substantivul primește ca sufix în atașament: -n. După aceeași logică se formează și pronumele: denen, ihnen (ăstora, lor): den+en, ihn+en.
Și, în consecință, o formă politicoasă (persoana a treia la plural): Sie – Ihnen (dumneavoastră, vouă).
De exemplu:
Wie geht es Ihnen? – Ce mai faceți? (Cum vă merge?)
Dar probabil că simțiți, deja e prea mult. Prin urmare, pentru plural, cel mai simplu e să memorați modelul: den Kindern – copiilor. (Sau așa: totul se termină cu litera -n).
Să continuăm lista de cadouri pentru familia mare:
die Brüder – den Brüdern (fraților);
die Schwestern – den Schwestern (surorilor, aici -n era deja de la început);
die Söhne – den Söhnen (fiilor).
Dacă cuvântul are un plural englezesc (cu -s), atunci nu este potrivit să-i atribuim terminația germană -n: den Krimis, ci nu: den Krimisn!
Până acum, toate exemplele au fost cu articole definite. Dacă articolul este nedefinit, atunci totul este analogic, aceleași terminații: einem Mann – unui bărbat, einem Kind – unui copil, einer Frau – unei femei. La plural, după cum știți deja, nu există articol nedeterminat. Prin urmare, va fi simplu: Kindern – pentru copii.
Rămâne să memorați că, uneori, puteți găsi forma veche a dativului pentru genul masculin și neutru cu terminația -e: dem Kinde. Această regulă este tipică substantivelor monosilabice, primordial germane (în același timp, forma cea mai actuală, astăzi, este cea fără terminații).
Dativul pentru alte pronume personale le puteți memora după exemplele următoare:
Gib mir bitte Geld! – „Dă-mi, te rog, bani!”
Ich gebe dir nichts. – „Eu nu-ți dau nimic.”
Știm că la acuzativ a fost mich/dich/ihn… Dar „noi” și „nouă”, „voi” și „vouă” în limba germană sună la fel: uns (noi, nouă), euch (voi, vouă):
Helft uns! – Ajutați-ne!
Wir können euch nicht helfen. – Noi nu vă putem ajuta. (vouă)
