Germanii sunt foarte îndrăgostiți de cuvinte compuse – ei se joacă cu cuvintele, ca și în cubic-rubik. Acolo unde alții ar fi folosit o definiție separată, neamțul adesea ar folosi un cuvânt. Comparați:
der Wintersport (Winter + Sport) – sportul de iarnă (iarna + sportul);
der Hauptbahnhof (Haupt + Bahn + Hof) – gara principală (principala + calea ferată + curtea).
La prima vedere, un cuvânt atât de lung poate speria, dar, de fapt, este destul de convenabil. Principalul lucru: ascultați (și pronunțați) un cuvânt similar pe părți, apoi încercați să folositi câteva cuvinte separate, va fi ușor de memorat și pronunțat.
De ce gen va fi cuvântul compus, ce articol va primi? Genul este determinat de ultimul cuvânt:
das Benzin + der Preis = der Benzinpreis (prețul benzinei);
das Bier + die Flasche = die Bierflasche (sticla de bere).
În unele cuvinte compuse, se folosește legătura -(e)s sau (mai puțin frecvent) -(e)n:
der Liebling + die Speise = die Lieblingsspeise (preferată + mâncarea = mâncarea preferată);
die Wirtschaft + die Krise = die Wirtschaftskrise (criza economică);
der Bauer + das Haus = das Bauernhaus (casa țărănească, casa unui țăran);
das Ohr + die Schmerzen = die Ohrenschmerzen (dureri ale urechii, durere în urechi).
Într-un cuvânt, nu trebuie neapărat să fie doar două substantive, sunt posibile și alte combinații:
rasieren (a barbieri) + der Apparat = der Rasierapparat (aparatul de ras);
hoch (înalt) + das Haus = das Hochhaus (clădirea înaltă);
außen (extern) + die Politik = die Außenpolitik (politica externă);
vor (înainte) + der Name (numele) = der Vorname (prenumele).
O caracteristică interesantă a limbii germane este adăugarea la un cuvânt definibil a încă două variante de cuvinte definite:
West- und Osteuropa – europa de vest și de est;
an- und abstellen – a porni si a opri.