Pentru a înțelege, mai clar, cazul acuzativ în limba germană (de fapt, la fel este și în limba română), să comparăm două propoziții:
Mașina a rulat după colț.
Eu am observat această mașină.
În primul caz, mașina este subiectul principal. Cuvântul „mașina” este la cazul nominativ (cine? ce?), adică se precizează cine este subiectul. În cel de-al doilea caz, mașina din subiect se transformă într-un obiect (aici – observare), subiectul fiind eu, persoana care observă. Acesta este așa-numitul caz acuzativ (eu învinovățesc, sesizez, acuz pe cineva sau ceva: pe cine? pe ce?).
Să vedem acum ce se întâmplă într-o situație similară în limba germană:
Der Zug geht um halb zwölf. – „Trenul pleacă la unsprezece și jumătate.”
Ich nehme den Zug. – „Literalmente: eu iau acest tren.”
După cum puteți vedea, articolul s-a schimbat aici din der Zug – la cazul nominativ (Nominativ) în den Zug – la cazul acuzativ (Akkusativ). În cazul nominativ, cuvintele răspund întrebărilor „despre cine? ce?” (wer? was?), iar în cazul acuzativ (Akkusativ) răspund la întrebările „pe cine? ce?” (wen? was?). Dar, când vorbești în limba germană, nu ai timp să te controlezi cu întrebări. Prin urmare, este mai ușor să te călăuzești după ceea ce reprezintă cuvântul dat: subiectul sau obiectul acțiunii. Dacă e obiectul acțiunii, atunci este Akkusativ. Imaginați-vă doar săgeata (->) și nu veți greși. Obiectul acțiunii ar trebui să fie fără prepozitie, deoarece prepozitia schimbă totul.
Comparație: Am făcut treabă. M-am descurcat cu munca. Cu alte cuvinte, sageata trebuie să fie îndreptată direct către subiect.
Proverb: Übung macht den Meister. ( wen? was?) – Repetiția este mama învățăturii.
Până acum ne-am ocupat de genul masculin, în care articolul der s-a schimbat în den. Vom observa acum ce se întâmplă cu restul genurilor și la plural:
Genul neutru (n): Ich nehme das Taxi. – Eu iau taxiul.
Sex feminin (f): Ich nehme die Straßenbahn. – Eu iau tramvaiul.
La plural (pl): Ich nehme die Briefmarken. – Eu iau mărcile/ timbrele.
După cum vedeți, nu se întâmplă nimic. Acuzativul nu schimbă în nici un fel substantivele de genul feminin și neutru, astfel că nu afectează pluralul. Prin urmare, trebuie să memorați: acuzativul este doar pentru genul masculin, doar der > den!
Și dacă articolul este nehotărât?
Ich trinke eine Milch, ein Bier und einen Wein. – „Eu beau un lapte, o bere și un vin.”
Care este aici cuvântul de genul masculin? (der/ein) Wein. La acuzativ, ein s-a transformat în einen, adăugând -en. Prin urmare, der > den, ein > einen (kein -> keinen, mein -> meinen). Toate cu adăugirea -en.
Rețineți că după expresia es gibt (există, este), trebuie utilizat Akkusativul.
Es gibt hier einen Biergarten. – Există aici o „biergarten” („grădina de bere”: barul de bere sub copaci).
Pentru a exprima durata este de asemenea utilizat acuzativul:
Ich war dort den ganzen Tag. – Am fost acolo (toată) ziua.
Ich gehe jeden Tag dorthin – Merg acolo/într-acolo în fiecare zi.
Substantivul poate fi înlocuit cu un pronume („în loc de nume”), când este clar despre cine sau despre ce este vorba.
Ich kenne den Mann. – Eu îl cunosc pe bărbat.
Ich kenne ihn. – Eu îl cunosc (pe el).
Aici avem Akkusativ și genul masculin. La fel cum der se schimbă în den, pronumele er (el) se schimbă în ihn (pe el). Acest lucru nu este greu de reținut, deoarece oriunde avem -r, devine ihn (pe el).
Dar puteți să nu folosiți pronume speciale (er, ihn), puteti doar lăsa articolul definitiv și va fi același lucru, doar puțin mai familiar:
Ich kenne den. – Îl cunosc (pe el).
Der ist mein Freund. – El este prietenul meu.
În alte genuri (sie – ea, es – el) și la plural (sie – ele) nu există o schimbare. Akkusativ = Nominativ. Deci, literalmente, se spune:
O știu pe ea, îl știu pe el, le știu pe ele. Ich kenne sie / Ich kenne ihn / Ich kenne sie.
De exemplu:
Ich kenne die Frau, ich kenne die (sie). – Eu o cunosc pe femeie, o cunosc ( pe ea).
Ich kenne das Buch, ich kenne das (es) – Eu cunosc cartea, o cunosc (pe ea, doar că e neutru).
Ich kenne die Bücher, ich kenne die (sie). – Eu cunosc cărțile, eu le cunosc (pe ele).
Ich kenne Sie. – Eu vă cunosc (pe dumneavoastră).
Forma politicoasă a lui Sie în limba germană are similitudine cu persoana a 3-a plural (Sie- ei/ele).
În ceea ce privește alte așa-numite pronume personale (denotând persoane) la nominativ și acuzativ, cel mai bine e să le memorați după exemplele următoare:
Ich liebe dich. – Te iubesc.
Liebst du mich? – Mă iubești? (tu pe mine)
Seht ihr uns? – Ne vedeți? (voi pe noi)
Wir sehen euch. – Noi vă vedem.