După cum bine știm și am văzut din articolele precedente, adjectivul este o parte de vorbire care modifică sensul unui substantiv. Există trei tipuri de declinare a adjectivelor: declinarea puternică (tare), declinarea slabă și ultima – declinarea mixtă.
Pentru declinarea mixtă, adjectivele trebuie să fie precedate de un articol nehotărât sau un pronume posesiv.
Caracteristic: articolul nehotărât (ein/eine), pronumele negativ (kein/keine), pronumele posesiv (mein/meine) arată genul, numărul și cazul substantivului este ambiguu, nesigur (de exemplu, ein Tisch – o masă – poate primi desinențele declinării tari la nominativ singular, atât la genul masculin, cât și la cel neutru).
Regulă: în cazul în care genul, numărul și cazul sunt definite clar, atunci adjectivele primesc terminația cu declinare slabă.
În cazul în care genul, numărul și cazul nu sunt definite de un cuvânt însoțitor, adjectivele primesc terminația unei declinări puternice (sfârșitul articolului hotărât).
IMPORTANT!
La plural articolul nehotărât EIN (articolul nehotărât) nu este utilizat deloc.
Declinarea adjectivelor omogene
Adjectivele omogene, care stau în fața substantivului, se declină la fel:
Ein kleines neues Haus / Das kleine neue Haus.
Kleine neue Häuser / Die kleinen neuen Häuser.
Declinarea adjectivelor compuse
Când adjectivul este alcătuit din mai multe cuvinte (este un cuvânt cu mai multe rădăcini sau compus), terminația este plasată doar la sfârșitul cuvântului:
mathematisch-naturwissenschaftliches Tema – declinare puternică;
das mathematisch-naturwissenschaftliche Thema – declinare slabă;
ein mathematisch-naturwissenschaftliches Tema – declinare mixtă.
Mai multe citim și în lecțiile: Declinarea adjectivelor și Declinarea slabă a adjectivelor.
